„Un curs de 9 luni pentru Resurse Umane e imposibil de făcut” – interviu cu Bogdan-Costin Fârșirotu despre piața muncii și formarea profesională

Notă: Acest material reflectă declarațiile președintelui Centrului de Formare APSAP într-un interviu și face parte din activitatea de analiză a organizației. APSAP se adresează în principal profesioniștilor din orice domeniu, companiilor private și persoanelor fizice.

Piața muncii din România continuă să fie deficitară în domeniile inovatoare, cu un focus aproape exclusiv pe joburi tradiționale, au declarat pentru „Adevărul” reprezentanți ai Centrului de Formare APSAP.

Cele mai mari cereri rămân pentru șoferi, operatori de call-center, asistenți medicali și contabili, în timp ce oportunitățile în sectoare precum inteligența artificială, energia verde sau digitalizarea sunt aproape inexistente. Această situație reflectă o lipsă de viziune strategică, blocând tranziția către o economie modernă și competitivă. Fără investiții în educație și politici care să încurajeze inovarea, decalajul față de alte țări se va adânci, iar forța de muncă calificată va continua să migreze.

„România nu poate fi considerată un «Silicon Valley al Europei», deși se remarcă prin tineri extrem de talentați și apreciați în domeniul IT&C, care, însă, lucrează în mare parte pentru companii internaționale. Piața locală a forței de muncă rămâne deficitară în privința ofertelor de joburi inovatoare, chiar și în domenii de bază precum securitatea cibernetică sau arhitectura cloud. Dacă marile companii tech caută astăzi specialiști în Inteligență Artificială și Învățare Automată, designeri de experiențe în realitate virtuală și augmentată sau dezvoltatori de blockchain, în România cele mai disponibile locuri de muncă rămân în profesii tradiționale: șoferi, asistenți medicali, operatori call-center, contabili și specialiști în resurse umane”, a declarat pentru „Adevărul” Bogdan-Costin Fârșirotu, fondator și președinte al Centrului de Formare APSAP.

Deși România a dat naștere unor companii de renume internațional, majoritatea firmelor locale din IT rămân blocate în zone cu valoare adăugată redusă — crearea de website-uri, marketing digital sau e-mail marketing. Aceste companii întâmpină dificultăți în a livra servicii competitive pe plan internațional, calitatea fiind frecvent sub standardele pieței europene.

Este nevoie urgentă de investiții strategice în educație

Într-o țară cu potențial semnificativ în industria IT, este alarmant că dezvoltarea de soluții complexe, precum softurile ERP esențiale pentru digitalizarea companiilor, este aproape ignorată de firmele locale. România are nevoie urgentă să depășească aceste limitări, investind în formarea specialiștilor și în dezvoltarea de soluții software care să răspundă nevoilor pieței interne și să concureze internațional.

Este nevoie de investiții strategice în educație, traininguri de specialitate și inovare, precum și de o regândire a modelelor de afaceri din sectorul digital. România are un potențial remarcabil, însă acesta rămâne neexploatat în absența unor politici bine fundamentate.

Românii nu au bani pentru cursuri de formare profesională

Pentru 2025, reprezentanții APSAP consideră că piața muncii nu va prezenta schimbări majore față de 2024, segmentul formării urmând să stagneze sau chiar să scadă. Printre cauze se află creșterea taxelor, puterea scăzută de cumpărare și creșterea semnificativă a numărului de ore de formare.

Deși salariul minim pe economie a crescut la 4.050 lei brut (2.574 lei net sau 517 euro), ajustarea este insuficientă în contextul inflației persistente. Puterea de cumpărare rămâne limitată, ceea ce reduce interesul pentru formare. O speranță notabilă ar putea fi creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene, care să finanțeze programele de formare și să sprijine dezvoltarea competențelor.

Un curs de 9 luni e mult prea lung

Un alt obstacol major îl reprezintă modificările Standardelor Ocupaționale, care au impus un număr mult mai mare de ore pentru anumite calificări. De exemplu, specializarea „Referent Resurse Umane” (Cod COR 333304) a trecut de la 60 de ore (circa 15 zile) în 2021 la 1.080 de ore (echivalentul a 9 luni, cu 6 ore zilnic) — o creștere de 18 ori. Modificări similare vizează și ocupații precum Contabil (1.080 de ore, 9 luni) și Expert Achiziții Publice (720 de ore, 6 luni).

„Este greu de imaginat cum un adult, angajat sau nu, ar putea aloca 9 luni pentru un curs de 6 ore pe zi, necesar pentru o calificare în resurse umane. Cei care au conceput acest standard nu au luat în considerare realitățile vieții active. Majoritatea celor interesați au deja un loc de muncă de cel puțin 8 ore zilnic. În plus, este nerealist să se aștepte ca o companie să scoată un angajat din activitate 9 luni, continuând să-l plătească, doar pentru o calificare. Costurile asociate, estimate la peste 20.000 de lei, reprezintă o barieră suplimentară”, a explicat pentru „Adevărul” Bogdan-Costin Fârșirotu.

În plus, formarea adulților este susținută, în general, de formatori care sunt practicieni activi în domeniu, ceea ce face dificilă organizarea unui curs pe o perioadă atât de îndelungată. Toate aceste aspecte ar fi trebuit analizate înainte de implementarea cerinței care, în loc să faciliteze accesul la calificări, îl restricționează.

Din datele APSAP, din 2021 și până în prezent niciun furnizor de formare nu a organizat astfel de cursuri de calificare pentru „Referent Resurse Umane” și „Expert Achiziții Publice”. Consecința: zero absolvenți. Această situație subliniază eșecul modificării acestor standarde — în loc să faciliteze accesul la calificare, schimbările au blocat complet un segment esențial al formării adulților.

Concluzie: formarea profesională are nevoie de standarde realiste

Mesajul interviului este unul de bun-simț profesional: formarea profesională trebuie să fie accesibilă, relevantă și adaptată vieții reale a angajaților și a companiilor. Atât în sectorul public, cât și în cel privat, calificările căutate — de la resurse umane și achiziții publice, la contabilitate — au nevoie de programe care să respecte timpul oamenilor. Vezi întregul portofoliu de cursuri acreditate online.

Despre Centrul de Formare APSAP

Centrul de Formare APSAP face parte dintr-un ecosistem construit începând cu 2006, anul în care a fost înființată Asociația Profesională a Specialiștilor în Administrație Publică (APSAP). În 2014 a fost fondată Fundația Centrul de Formare APSAP, care operează astăzi programele de formare profesională. Cu o experiență a membrilor săi de peste 20 de ani, APSAP este unul dintre cei mai mari furnizori de formare profesională din România, pentru sectoarele public și privat.

APSAP nu este un furnizor dedicat exclusiv sectorului public; activitatea actuală este orientată majoritar către piața muncii și mediul privat — profesioniști, companii și persoane fizice. Cursurile acoperă domenii precum resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale, management de proiect, securitate cibernetică și altele. Toate cursurile sunt autorizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației.

Sute de companii private aleg, an de an, serviciile APSAP. De-a lungul activității, Centrul de Formare APSAP a organizat mii de programe de formare și conferințe naționale, la care au participat peste 250.000 de persoane, la care se adaugă zecile de mii de participanți la sesiunile gratuite de perfecționare. Corpul de lectori este alcătuit din 75 de formatori practicieni.