Studiu APSAP: România, pe ultimul loc în UE la educația online. „Oamenii nu vor să învețe, vor doar hârtia”
Notă: Această analiză a Centrului de Formare APSAP vizează comportamentul consumatorului de cursuri din România și face parte din activitatea de cercetare a organizației. APSAP se adresează în principal profesioniștilor din orice domeniu, companiilor private și persoanelor fizice.
Românii au un interes scăzut pentru dezvoltarea de noi competențe și abilități digitale, fiind pe ultimul loc în UE la educația online, conform Eurostat. Deși se înscriu la cursuri de formare în diverse domenii, unii români au o mentalitate dăunătoare: nu își doresc să învețe, ci vor doar să obțină o diplomă acreditată care să le „ateste” competențe pe care, în fapt, nu le-au dobândit, arată o analiză a Centrului de Formare APSAP privind comportamentul consumatorului de cursuri.
Conform Eurostat, doar 10% dintre românii cu acces la internet au urmat o formă de educație online, ceea ce plasează România pe ultimul loc în UE — departe de Irlanda (61%), Olanda (59%) sau Finlanda (53%). Printre cauze se află rata mică de absolvenți de facultate, interesul scăzut pentru educația formală și pentru competențele digitale, dar și percepția eronată că învățarea online ar fi inferioară celei din cadrul fizic.
Unii cursanți vor întrebările de la examen, alții renunță după înscriere
„Românii vor cursuri ieftine, vânează reduceri și se implică minimal în procesul de învățare. Se ajunge la absurdități: unii cursanți cer întrebările care «vor pica» la examen, ca să treacă mai ușor. Realitatea este revoltătoare: 20% dintre cursanții care susțin că au diplomă de licență nu au nici măcar bacalaureatul. Există programe care impun studii universitare absolvite, condiție clar publicată pe site, dar unii încearcă să păcălească sistemul, prezentând o foaie matricolă din liceu în loc de diplomă de licență. Aceste tentative reflectă o mentalitate periculoasă: oamenii nu vor să învețe, vor doar hârtia care să le «ateste» competențele”, explică Bogdan-Costin Fârșirotu.
În plus, peste 30% dintre cei înscriși renunță înainte ca formarea să înceapă, conform unei analize APSAP pe un eșantion de peste 3.000 de persoane înscrise la cursuri în 2024. Abandonul vine, de regulă, în momentul în care oamenii află că trebuie să depună documente doveditoare ale studiilor, să aloce timp real pentru formarea teoretică și practică, că există evaluări și un examen final și că pot să nu absolve dacă nu obțin nota minimă.
„Cu o astfel de atitudine, nu e de mirare că România e mereu la coada Europei în educație și dezvoltare profesională. Ne dorim salarii mari și cariere de succes, dar nu suntem dispuși să muncim pentru ele. În 2024, cel mai căutat loc de muncă în România a fost cel de șofer, un semnal clar că orientarea profesională a românilor se află încă departe de cerințele economiei digitale”, adaugă Bogdan-Costin Fârșirotu.
Centrul de Formare APSAP pune la dispoziție multiple programe pentru dezvoltarea competențelor digitale, cursuri de utilizare a inteligenței artificiale și cursuri avansate de securitate cibernetică, dar și module pentru începători. „Realitatea de la cursuri este șocantă: nu de puține ori, participanții s-au prezentat fără să dețină un calculator, conectându-se de pe telefon, cu impresia că vor lucra în Excel pe hârtie. Aceasta este imaginea reală a digitalizării în România”, completează Fârșirotu.
Conform unui studiu APSAP pe peste 2.500 de respondenți la nivel național, aproximativ 30% au declarat că dețin un nivel avansat sau de expert în competențe digitale. În realitate, aceste competențe se rezumă, în principal, la „navigarea și căutarea eficientă pe internet” și „utilizarea aplicațiilor de birou”.
Interesul pentru competențe noi este corelat cu nivelul scăzut de educație. Conform Eurostat, România se află pe ultimul loc în UE la numărul tinerilor cu studii universitare — doar 1 din 4 tineri finalizează o formă de învățământ superior, față de media UE de 42% pentru persoanele între 25 și 34 de ani.
„Fără o schimbare profundă în percepția asupra educației și o strategie clară de stimulare a competențelor digitale, România va rămâne deconectată de la cerințele pieței muncii din secolul XXI. De asemenea, infrastructura deficitară în mediul rural este un alt motiv: accesul la internet de mare viteză și la dispozitive este încă limitat la sat, ceea ce face imposibilă participarea la cursuri digitale pentru o mare parte a populației”, spune Diana-Antonia Pavel, Director Executiv, Centrul de Formare APSAP.
Învățarea online, încă desconsiderată în România?
Publicul cu vârste între 20 și 45 de ani este, în general, deschis către educația digitală. Însă persoanele de peste 45 de ani sunt mai reticente, considerând că învățarea fizică este singura care oferă rezultate reale. Printre motive se află proliferarea furnizorilor de cursuri, mulți neacreditați, care promit învățare rapidă și venituri mari fără o pregătire temeinică.
„România este inundată de pseudo-cursuri care promit succes rapid și venituri fabuloase, fără o formare reală. Aceste «programe» pretind că te transformă peste noapte în specialist în investiții, copywriter de succes sau expert în marketing digital, cerând sume între 200 și 5.000 de euro, fără vreo acreditare oficială. Diferența dintre educația online de calitate și aceste scheme comerciale este imensă. Cursurile acreditate de statul român sunt esențiale pentru dezvoltarea competențelor, dar lipsa unei reglementări stricte a permis apariția unor escrocherii educaționale”, explică Bogdan-Costin Fârșirotu.
Cum trebuie dezvoltate competențele digitale și accesul la educația online
Într-un peisaj în care superficialitatea a devenit normă, Centrul de Formare APSAP își asumă un rol activ în schimbarea acestei realități, prin educație serioasă, acreditată și orientată spre dezvoltarea reală a competențelor. Centrul oferă cursuri structurate, de la Microsoft Excel până la securitate cibernetică, achiziții publice, management de proiect, legislația muncii, securitate și sănătate în muncă, protecția datelor, contabilitate și design interior.
„Platforma noastră de e-learning este modernă și intuitivă. Sesiunile sunt live, completate de materiale filmate, quiz-uri interactive și resurse digitale. În loc să creăm cursuri «pe hârtie», ne concentrăm pe interactivitate, studii de caz și aplicații practice. De asemenea, filtrăm riguros înscrierile pentru a combate impostura. Nu suntem un «furnizor de diplome»: cine se înscrie trebuie să învețe, să treacă un examen și să demonstreze competențele dobândite. Combatem mentalitatea «curs gratuit, diplomă garantată» și punem accent pe calitate, nu pe vânzarea iluziilor”, explică Bianca-Florentina Zichil, Manager Îmbunătățire Procese, Centrul de Formare APSAP.
Pentru ca România să se apropie de nivelul digitalizării europene, trebuie schimbată mentalitatea de consum al educației online. Centrul de Formare APSAP face acest lucru prin cursuri online serioase, prin filtrarea riguroasă a înscrierilor și prin crearea unui mediu educațional autentic, în care diploma este obținută prin muncă, nu prin „fentarea” sistemului.
Despre Centrul de Formare APSAP
Centrul de Formare APSAP face parte dintr-un ecosistem construit începând cu 2006, anul în care a fost înființată Asociația Profesională a Specialiștilor în Administrație Publică (APSAP). În 2014 a fost fondată Fundația Centrul de Formare APSAP, care operează astăzi programele de formare profesională. Cu o experiență a membrilor săi de peste 20 de ani, APSAP este unul dintre cei mai mari furnizori de formare profesională din România, pentru sectoarele public și privat.
APSAP nu este un furnizor dedicat exclusiv sectorului public; activitatea actuală este orientată majoritar către piața muncii și mediul privat — profesioniști, companii și persoane fizice. Cursurile acoperă domenii precum resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale, management de proiect, securitate cibernetică și altele. Toate cursurile sunt autorizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației.
Sute de companii private aleg, an de an, serviciile APSAP. De-a lungul activității, Centrul de Formare APSAP a organizat mii de programe de formare și conferințe naționale, la care au participat peste 250.000 de persoane, la care se adaugă zecile de mii de participanți la sesiunile gratuite de perfecționare. Corpul de lectori este alcătuit din 75 de formatori practicieni.
Articol preluat în presă
Această analiză a Centrului de Formare APSAP a fost preluată de publicații precum:
