Cine plătește prețul dezinformării? Românii cu venituri mici se informează de pe TikTok și Facebook
Notă: Acest studiu al Centrului de Formare APSAP analizează comportamentul informațional al românilor pe rețelele sociale și face parte din activitatea de cercetare a organizației. APSAP se adresează în principal profesioniștilor, companiilor private și persoanelor fizice.
Românii cu venituri sub 3.000 de lei pe lună folosesc preponderent rețelele sociale pentru a se informa, petrecând mai mult timp pe Facebook și TikTok decât cei cu venituri ridicate, arată un studiu al Centrului de Formare APSAP. De altfel, cei mai mulți români -aproape 35% – preferă să se informeze de pe platforme sociale, în locul site-urilor de știri specializate.
Studiul s-a realizat pe un eșantion de 1.211 respondenți, cu vârsta între 18 și 60 de ani, din mediul urban și rural. Iată principalele concluzii:
- 34,5% dintre români folosesc rețelele sociale pentru informare și știri, 22% pentru divertisment și 18% pentru comunicare cu prietenii și familia.
- Românii cu venituri între 10.000 și 20.000 de lei se informează de pe site-uri de știri specializate.
- Doar 14% dintre persoanele cu venituri de peste 10.000 de lei petrec între 2 și 4 ore pe rețele sociale; restul, mai puțin sau deloc.
- Românii cu studii liceale petrec mai mult timp pe rețele sociale decât cei cu studii superioare.
- Aproape 4 din 10 români din mediul rural se informează de pe rețele sociale.
- 22% dintre cei care afirmă că distribuie conținut educațional nu sunt, de fapt, interesați de acest tip de conținut.
Topul rețelelor preferate de români: Facebook rămâne lider
Cea mai utilizată rețea socială în rândul românilor este Facebook: peste 85% dintre respondenți au conturi active, urmați de Instagram (62%) și TikTok (37%). La aplicațiile de comunicare, pe primul loc este WhatsApp, cu 98% dintre respondenți activi, urmat de Facebook Messenger (54%) și Instagram Direct (32%).
Cum influențează venitul sursele de informare
Conform studiului, persoanele cu venituri sub 3.000 de lei lunar se informează în proporție de 44,28% de pe rețele sociale. În schimb, românii cu venituri între 10.001 și 20.000 de lei aleg website-urile de știri specializate — surse care oferă mai multă încredere, fiind de cele mai multe ori verificate și validate, ceea ce reduce riscul de viralizare a știrilor false.
Cât timp petrec românii pe social media zilnic
Diferențele sunt semnificative în funcție de studii: 30% dintre cei cu studii liceale petrec în medie 2-4 ore pe zi pe platformele sociale, față de doar 15% dintre cei cu studii postuniversitare.
Și venitul influențează acest timp: 28% dintre persoanele cu un salariu sub 3.000 de lei petrec zilnic între 2 și 4 ore pe rețele, în timp ce doar 14% dintre cei care câștigă peste 10.000 de lei fac același lucru.
„Banii nu aduc fericirea, dar influențează profund comportamentele informaționale. Cu cât venitul și nivelul educațional sunt mai ridicate, cu atât expunerea la conținut de tip social media este mai redusă. Această polarizare nu e doar o discrepanță economică, ci și una informațională, cu efecte directe asupra modului în care românii își formează opiniile. Riscul de manipulare, polarizare și confuzie crește exponențial, mai ales într-un context marcat de dezinformare și campanii de manipulare pe rețelele sociale”, explică Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.
În privința statutului marital, persoanele singure petrec mult mai mult timp pe platforme: 62% afirmă că stau în medie 2-4 ore pe zi, față de 38% dintre cei aflați într-o relație. Studiul oferă și o surpriză plăcută: 41% dintre respondenți petrec zilnic timp socializând față în față cu partenerul de viață, iar 40% spun același lucru despre întâlnirile cu prietenii sau familia.
Românii din mediul rural se informează preponderent de pe rețele sociale
Sursele de informare diferă în funcție de mediu. Dacă în orașe 30% preferă website-urile de știri specializate, în mediul rural primul loc îl dețin rețelele sociale (37%), urmate de website-uri și televiziune. Așadar, în mediul rural riscul de dezinformare pare mai mare decât la oraș.
Românii se contrazic în propriile afirmații
Întrebați pentru ce folosesc cel mai des rețelele sociale, românii oferă un top clar: 34,5% pentru informare și știri, 22% pentru divertisment și 18% pentru comunicarea cu prietenii. Educația ajunge pe ultimele locuri, cu doar 8%.
„La o întrebare-capcană despre tipul de conținut care îi atrage cel mai mult, românii răspund într-un deziderat social: 67% dintre cei 1.211 respondenți afirmă că sunt atrași de conținutul educațional. De asemenea, 34% spun că urmăresc imagini, 25% videoclipuri scurte și dinamice și doar 14% emisiuni sau podcasturi de lungime medie. De aceea ne întrebăm: cum se poate face educație prin imagini și videoclipuri de maximum 2-3 minute? Pe platforme precum YouTube există numeroase canale cu conținut educațional, însă locul fruntaș aparține TikTok-ului”, explică Aylin David, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Discrepanțe între distribuirea și consumarea conținutului
Datele arată o neconcordanță importantă: aproximativ 22% dintre cei care spun că distribuie conținut educațional recunosc că, de fapt, nu îl urmăresc. Similar, 42% dintre cei care distribuie știri afirmă că nu consumă activ astfel de informații. Această neconcordanță poate alimenta dezinformarea, pentru că distribuirea fără analiză critică ajută la propagarea știrilor false. Principalele categorii de conținut distribuite sunt cele educaționale (30%), urmate de divertisment (18%), conținut amuzant (16%) și știri (14%).
Diferențele de gen în distribuirea conținutului
Datele confirmă un tipar de socializare de gen: 32% dintre femei sunt interesate de conținut educațional, 19% de divertisment și 15% de conținut motivațional. Bărbații preferă alte materiale: 18% aleg știrile, iar 23% conținutul sportiv.
Cât de bine cred românii că pot identifica fake news
„Comparativ cu un studiu al Uniunii Europene din 2023 privind identificarea conținutului fals, observăm o diferență mare. 70% dintre tinerii între 18 și 30 de ani consideră că pot identifica fake news, față de o medie europeană de 36%. Această diferență confirmă o tendință de supraevaluare în raport cu restul Europei”, explică Anca Bașturea, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Algoritmii platformelor personalizează conținutul în funcție de profilul utilizatorului și de interacțiunile sale. Pentru cei care identifică greu știrile false, acest mecanism poate consolida anumite convingeri, prin expunerea repetată la același tip de conținut. De aceea, gândirea critică și verificarea informațiilor devin esențiale. Un curs de marketing digital și social media îi ajută pe profesioniști și pe companii să înțeleagă mecanismele reale din spatele platformelor.
Protecția dispozitivelor mobile: obiceiurile de securitate ale românilor
9 din 10 români folosesc o metodă de protecție pentru telefon, indiferent de gen, vârstă sau statut marital. Aproximativ 40% dintre persoanele aflate într-o relație permit partenerului accesul la telefon. În schimb, aproape 90% dintre persoanele singure spun că nimeni nu are acces, cu excepția familiei.
Concluzii
Rezultatele oferă o imagine complexă a modului în care românii interacționează cu mediul online. Preferința tinerilor pentru platforme de divertisment precum TikTok, diferențele între sursele de informare în funcție de mediu și discrepanțele dintre conținutul distribuit și cel consumat pot influența, pe termen lung, modul în care societatea percepe informația. Tocmai de aceea, formarea continuă în zona digitală are o miză reală: de la competențe digitale la utilizarea inteligenței artificiale.
Despre Centrul de Formare APSAP
Centrul de Formare APSAP face parte dintr-un ecosistem construit începând cu 2006, anul în care a fost înființată Asociația Profesională a Specialiștilor în Administrație Publică (APSAP). În 2014 a fost fondată Fundația Centrul de Formare APSAP, care operează astăzi programele de formare profesională. Cu o experiență a membrilor săi de peste 20 de ani, APSAP este unul dintre cei mai mari furnizori de formare profesională din România.
APSAP nu este un furnizor dedicat exclusiv sectorului public; activitatea actuală este orientată majoritar către piața muncii și mediul privat — profesioniști, companii și persoane fizice. Cursurile acoperă domenii precum resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale, management de proiect, securitate cibernetică și altele. Toate cursurile sunt autorizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației.
Sute de companii private aleg, an de an, serviciile APSAP. De-a lungul activității, Centrul de Formare APSAP a organizat mii de programe de formare și conferințe naționale, la care au participat peste 250.000 de persoane, la care se adaugă zecile de mii de participanți la sesiunile gratuite de perfecționare. Corpul de lectori este alcătuit din 75 de formatori practicieni.
Articol preluat în presă
Acest studiu al Centrului de Formare APSAP a fost preluat de publicații precum:
