Cine ne va plăti pensiile? 7 din 10 tineri petrec ore pe TikTok, nu pe LinkedIn

Cum folosesc românii rețelele sociale în funcție de vârstă, studii, venit și mediul în care locuiesc?

Doar 37% dintre tineri utilizează platforma LinkedIn pentru interes profesional.
Doar 10% dintre tineri mai consideră televiziunea o sursă relevantă de informare.
Cei mai mulți tineri care petrec timp pe TikTok, 60% dintre ei, sunt absolvenți de liceu.

Tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani sunt prezenți online, dar nu neapărat acolo unde contează pentru carieră. Șapte tineri din 10 folosesc TikTok. Când vine vorba despre rețele profesionale, însă, interesul scade brusc. Doar 37,06% au cont pe LinkedIn, față de 72% dintre persoanele între 26 și 40 de ani, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP.

Studiul s-a desfășurat pe un eșantion de 1.211 respondenți, cu vârsta între 18 și 60 de ani, din mediul urban și rural. El oferă o imagine detaliată asupra modului în care românii folosesc rețelele sociale. În plus, analiza evidențiază diferențe între platformele alese, tipurile de conținut preferate și comportamentele de consum digital, în funcție de vârstă, gen, studii, venit și mediul de proveniență.

„Practic, putem concluziona că scrolling-ul bate networking-ul, iar viitorul profesional poate să mai aștepte. Cei cu vârsta între 18 și 25 de ani fac parte din generația care a crescut alături de tehnologie. S-au născut în era digitală și pot fi numiți nativi digitali. Acești tineri sunt obișnuiți cu tehnologia, iar pentru ei interacțiunea cu platformele online este intuitivă. Consumă rapid și frecvent conținut vizual și preferă interacțiunea online în detrimentul celei față în față”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.

Pentru imigranții digitali, lucrurile stau diferit. Aceștia au fost expuși la tehnologie mai târziu în viață și nu au crescut în această realitate conectată. De aceea, platformele profesionale precum LinkedIn au pentru ei o relevanță mult mai mare. Le folosesc mai des pentru networking și dezvoltare profesională decât tinerii. În general, au o relație mai formală cu tehnologia, iar adaptabilitatea la platforme noi este mai redusă.

Tinerii în online, în funcție de studii

Nivelul de studii influențează semnificativ platforma pe care tinerii petrec timpul online. Aproape 6 din 10 absolvenți de liceu sunt activi pe TikTok, dar doar 22% au făcut pasul spre LinkedIn.

La polul opus, 40% dintre cei cu studii postuniversitare sunt activi pe platformele de networking. Pentru ei, așadar, viitorul profesional contează mai mult decât trendurile virale. Cu alte cuvinte, educația nu doar deschide minți, ci schimbă și algoritmul preferințelor digitale. Tocmai de aceea, competențele digitale reale, certificate, fac diferența pe piața muncii.

Doar 10% dintre tineri mai consideră televiziunea o sursă relevantă de informare

Peisajul mediatic s-a schimbat puternic, iar modul în care oamenii se informează reflectă această transformare. Studiul APSAP arată că 5 din 10 tineri își iau informațiile despre evenimentele social-politice de pe rețelele sociale. În schimb, doar 2 din 10 persoane între 41 și 50 de ani fac la fel. Acestea din urmă preferă în continuare televiziunea și site-urile consacrate.

„Fenomenul este extins la nivel european. Rețelele sociale au preluat ștafeta în materie de informare, iar televiziunea clasică pare condamnată la irelevanță. Un studiu al Parlamentului European din 2024 arată că 42% dintre tinerii între 16 și 30 de ani își iau informațiile socio-politice de pe social media, în timp ce televiziunea supraviețuiește pe locul secund, cu 39%, fiind preferată în special de cei din segmentul 25-30 de ani.

Datele din studiul APSAP, realizat la finalul aceluiași an, confirmă o realitate și mai dură pentru televiziune, cel puțin în România. Doar 10% dintre tinerii între 18 și 30 de ani o mai consideră o sursă relevantă de informare. Restul și-au mutat atenția definitiv în online. Pe scurt, televizorul a devenit decor, iar știrile se consumă acum prin scroll, nu prin telecomandă”, declară Anca Bașturea, specialist în cadrul Centrului de Formare APSAP.

Un alt aspect analizat este timpul petrecut zilnic pe rețele. 76% dintre tinerii între 18 și 30 de ani petrec între 2 și 4 ore pe zi pe platformele sociale. Astfel, ajung să dedice aproape o zi pe săptămână doar rețelelor sociale.

În contrast, doar 6% dintre persoanele de peste 50 de ani petrec același interval pe social media. Diferența subliniază distanța de comportament digital dintre nativii digitali și imigranții digitali.

Cât de bine cred românii că pot identifica fake news

O comparație cu un studiu al Uniunii Europene din 2023, despre identificarea conținutului fals, arată o diferență semnificativă. 70% dintre tinerii români între 18 și 30 de ani consideră că pot identifica fake news, față de 36% media europeană.

Diferența mare surprinde și indică o tendință de supraevaluare în raport cu restul Europei. Cu alte cuvinte, mulți tineri cred că pot identifica dezinformarea. Această încredere poate deveni însă periculoasă atunci când nu este susținută de competențe reale de verificare.

Algoritmii platformelor sociale personalizează conținutul afișat, în funcție de profilul utilizatorului, de interacțiunile sale și de preferințe. Pentru cei care identifică greu știrile false, acest mecanism poate consolida anumite convingeri, prin expunerea repetată la același tip de conținut.

Astfel, utilizatorii ajung să vadă mai ales informații care le confirmă opiniile. În felul acesta, contactul cu perspective opuse se reduce. În timp, ideile se transformă în convingeri greu de schimbat.

De aceea, gândirea critică și abilitățile de verificare devin esențiale. Înțelegerea modului în care funcționează algoritmii îi poate ajuta pe utilizatori să ia decizii informate. Printre competențele utile se numără recunoașterea manipulării emoționale, analiza titlurilor senzaționale și verificarea imaginilor sau a videoclipurilor cu instrumente dedicate. Aici, un curs de marketing digital și social media ajută la înțelegerea reală a mecanismelor din spatele platformelor.

Protecția dispozitivelor mobile: obiceiurile de securitate ale românilor

9 din 10 români folosesc o metodă de protecție pentru telefon, indiferent de gen, vârstă sau statut marital. Motivele țin de nevoia de securitate, inclusiv protecția datelor bancare, dar și de autonomie, control, limite personale și, uneori, de frica de abuz.

Aproximativ 40% dintre persoanele aflate într-o relație permit partenerului accesul la telefon. În schimb, aproape 90% dintre persoanele singure spun că nimeni nu are acces la telefon, cu excepția familiei.

Ce arată studiul despre comportamentul digital al românilor

Rezultatele oferă o imagine complexă asupra modului în care românii interacționează cu mediul online. Preferința tinerilor pentru platforme de divertisment precum TikTok, diferențele între sursele de informare și discrepanțele dintre conținutul distribuit și cel consumat pot influența, pe termen lung, modul în care societatea percepe și validează informația.

În plus, diferențele de gen și de vârstă scot în evidență nevoia unor strategii de comunicare adaptate fiecărui public. Doar așa putem combate dezinformarea și putem promova un consum informațional critic și responsabil.

Studiul nu evidențiază doar tendințele actuale. El oferă și date valoroase pentru factorii de decizie, sistemul de învățământ și specialiștii în comunicare. Aceștia trebuie să își adapteze conținuturile, modul de prezentare și evaluarea la dinamica actuală a consumului de informație. În era inteligenței artificiale, un curs de utilizare a instrumentelor AI devine un avantaj real în acest demers.

Despre Centrul de Formare APSAP

Centrul de Formare APSAP este o organizație neguvernamentală cu experiență solidă în formarea profesională a adulților. Este activă în dezvoltarea de programe de perfecționare, specializare și instruire pentru persoane fizice, profesioniști, companii private, organizații și instituții din România.

APSAP nu este un furnizor dedicat exclusiv funcționarilor publici sau administrației publice. Are, e drept, o experiență importantă în lucrul cu instituțiile publice. Totuși, activitatea actuală este orientată majoritar către piața muncii, mediul privat, dezvoltarea competențelor individuale și formarea echipelor din companii.

APSAP colaborează cu un corp extins de formatori, lectori, specialiști și practicieni. Aceștia acoperă domenii relevante pentru dezvoltarea profesională actuală: resurse umane, legislația muncii, protecția datelor, competențe digitale, inteligență artificială, securitate cibernetică, marketing digital, social media, comunicare, public speaking, competențe antreprenoriale, management de proiect, achiziții publice, fiscalitate, contabilitate, SSM, PSI, managementul calității și alte arii profesionale.

Programele se organizează online, live, prin platformă e-learning, fizic sau hibrid, în funcție de specificul cursului și de nevoile beneficiarilor. În funcție de program, cursurile pot fi autorizate de Ministerul Muncii și Ministerul Educației, de Directoratul Național de Securitate Cibernetică, de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate sau de alte autorități competente.

Sute de companii private aleg, an de an, serviciile APSAP. Doar în ultimii ani, Centrul de Formare APSAP a organizat peste 3.000 de programe de formare și conferințe naționale, la care au participat peste 150.000 de persoane fizice, profesioniști, angajați din companii private, manageri, antreprenori, funcționari publici, personal contractual și alte categorii profesionale din România.