Portretul angajatului din administrația publică în 2025: studii solide, stabilitate mare, mobilitate redusă
În 2025, portretul angajatului din administrația publică românească arată, la prima vedere, bine: nivel ridicat de educație, stabilitate profesională, experiență acumulată și atașament față de instituție. În spatele acestor date se află însă o problemă mai profundă: mobilitate redusă, rezistență la schimbare, lipsă de evaluare reală și un sistem care recompensează mai degrabă stabilitatea decât performanța.
Concluziile reies dintr-un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada aprilie–iunie 2025, pe un eșantion de 4.743 de angajați din administrația publică.
Datele arată un profil profesional aparent solid: majoritatea respondenților au studii superioare, mulți au vechime mare în aceeași instituție, iar o parte importantă se declară mulțumită de locul de muncă. Totuși, aceleași date indică și blocaje structurale care afectează capacitatea administrației de a se moderniza.
Un profil profesional aparent promițător
La nivel statistic, portretul funcționarului public din România pare promițător. Potrivit studiului APSAP, 89,6% dintre respondenți dețin cel puțin o diplomă de licență, iar aproape 49% au absolvit și un program de masterat.
Vârsta respondenților confirmă profilul unui angajat aflat într-o etapă profesională de maturitate. Peste 66% dintre participanți se încadrează în intervalul 38–55 de ani, ceea ce indică experiență și stabilitate, dar poate arăta și o capacitate mai redusă de adaptare la schimbări rapide.
De asemenea, aproximativ 33% dintre respondenți lucrează de peste 15 ani în aceeași instituție. Această stabilitate poate fi un avantaj, dacă este însoțită de formare continuă, mobilitate profesională și evaluare reală. În lipsa acestor elemente, stabilitatea poate deveni imobilism.
Aproape 60% dintre respondenți se declară mulțumiți de actualul loc de muncă, iar doar 2,4% declară că sunt membri ai unui partid politic. Formal, aceste date conturează imaginea unui aparat administrativ stabil, educat și relativ apolitic.
Stabilitate sau blocaj profesional?
Stabilitatea profesională este importantă într-o administrație funcțională. Experiența acumulată poate aduce rigoare, memorie instituțională și capacitate de lucru. Problema apare atunci când stabilitatea nu este dublată de performanță, mobilitate și competiție internă.
În lipsa unor mecanisme reale de selecție, evaluare și promovare pe criterii de merit, stabilitatea poate deveni un semn de blocaj. Senioritatea birocratică ajunge să conteze mai mult decât competența adaptativă, iar conformismul poate fi recompensat mai ușor decât inițiativa.
„Privit prin această lentilă, funcționarul public român pare a fi un profesionist echilibrat, cu o carieră stabilă, educație avansată și atașament față de instituție. Cu toate acestea, același studiu indică indirect și un grad ridicat de imobilizare profesională, reticență față de schimbare și lipsa inițiativei. Fără mecanisme reale de selecție, evaluare și promovare bazate pe merit, acest profil devine simptomatic pentru o administrație publică blocată în trecut.” – Bogdan-Costin Fârșirotu, Președintele Centrului de Formare APSAP
Studiul arată că 85% dintre respondenți ocupă funcții de execuție. În sine, acest procent este firesc într-o administrație funcțională. Problema este că, în lipsa mobilității și a evoluției profesionale, funcția de execuție poate deveni o zonă de stagnare, nu o etapă normală într-un traseu de carieră.
Siguranța locului de muncă și lipsa presiunii pentru performanță
Un alt rezultat relevant este nivelul redus al temerii privind restructurarea. Aproape 94% dintre respondenți afirmă că nu au deloc sau au doar în mică măsură temeri legate de o posibilă restructurare care le-ar putea afecta postul.
Această siguranță poate fi pozitivă atunci când protejează profesionalismul și continuitatea instituțională. Devine însă problematică dacă postul este perceput ca un drept garantat, indiferent de rezultate, performanță sau adaptare.
În paralel, peste 85% dintre respondenți consideră că au abilitățile necesare pentru un post mai înalt, dar doar 28,7% cred că salariul actual este corect raportat la munca depusă. Peste 70% consideră că ar merita un venit mai mare.
„Observăm un dezechilibru între încrederea în sine, lipsa de mobilitate și nivelul așteptărilor. Această combinație confirmă o cultură profesională care trebuie reorientată către performanță, competență și rezultate măsurabile.” – Bogdan-Costin Fârșirotu, Președintele Centrului de Formare APSAP
Digitalizarea administrației: competențe declarate, certificări puține
Studiul APSAP arată și o serie de contradicții în zona digitalizării. Deși 58,7% dintre respondenți se autoevaluează ca având competențe digitale intermediare sau avansate, aproximativ 62% nu dețin niciun certificat care să le ateste acest nivel.
În plus, în aproape 50% dintre cazuri, calculatoarele de la birou nu dispun de cameră web sau microfon funcțional. Acest lucru arată că digitalizarea nu depinde doar de voința angajaților, ci și de infrastructură, dotări, certificare și cultură organizațională.
Paradoxul este evident: angajații identifică lipsa digitalizării, birocrația excesivă și ineficiența drept probleme majore ale sistemului, dar sistemul nu le oferă întotdeauna instrumentele, formarea și infrastructura necesare pentru schimbare.
„Sistemul se declară pregătit pentru digitalizare, dar nu are întotdeauna oamenii certificați, infrastructura minimă și cultura profesională necesară. Nu putem vorbi despre digitalizare reală fără investiții în competențe, echipamente și procese clare.” – Bogdan-Costin Fârșirotu, Președintele Centrului de Formare APSAP.
Deschiderea către bune practici europene rămâne limitată
O altă vulnerabilitate semnalată de studiu este expunerea redusă la bune practici europene. Potrivit datelor APSAP, aproximativ 70% dintre respondenți nu dețin un certificat de competență lingvistică într-o limbă străină.
În același timp, 92,9% nu au realizat nicio deplasare în străinătate în interes de serviciu în ultimul an. Aceste cifre arată o administrație care funcționează, în mare parte, într-un circuit profesional închis.
Fără contact cu alte modele administrative, fără schimburi de experiență, fără acces constant la practici europene și fără competențe lingvistice dezvoltate, adaptarea la standarde moderne rămâne dificilă.
Decalajul față de contextul european
Contextul european accentuează decalajul în care se regăsește România. Datele menționate în analiză arată că România se află pe ultimele poziții în Uniunea Europeană în privința unor indicatori legați de educație, participare la învățare digitală și inovare.
Potrivit datelor Eurostat invocate în analiza APSAP, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea persoanelor cu vârsta între 25 și 34 de ani care au finalizat studii superioare. De asemenea, doar 10% dintre români au declarat că au participat la cursuri online sau au folosit materiale educaționale digitale în ultimele trei luni, sub media europeană de 33%.
În ceea ce privește capacitatea de inovare, Tabloul de Bord European pentru Inovare, ediția 2024, plasează România pe ultimul loc între statele membre, cu progrese reduse față de restul Uniunii Europene.
Aceste date nu descriu doar administrația publică, ci mediul general în care aceasta funcționează. O administrație modernă nu poate fi separată de nivelul general de educație, digitalizare, inovare și deschidere profesională al societății.
Concluzia studiului APSAP
Portretul actual al angajatului din administrația publică nu este doar despre oameni, ci despre sistemul în care aceștia lucrează. Nu vorbim despre o problemă de voință individuală, ci despre un cadru instituțional care blochează, de multe ori, energia, curajul și creativitatea profesională.
Datele arată o aparentă conformitate cu normele formale: studii, stabilitate, loialitate instituțională și experiență. În același timp, ele indică probleme legate de adaptabilitate, inițiativă, mobilitate, digitalizare și conectare la realitățile moderne ale administrației.
Dacă România își dorește o administrație publică eficientă, deschisă și modernă, trebuie să schimbe regulile jocului, nu doar jucătorii. Reforma reală înseamnă evaluare corectă, promovare pe merit, investiții în formare, infrastructură digitală și deschidere către bune practici europene.
Comunicat preluat de Adevărul.
Despre Centrul de Formare APSAP
Centrul de Formare APSAP organizează programe de formare profesională pentru adulți, persoane fizice, profesioniști, companii private, organizații și echipe. Oferta include cursuri online acreditate și autorizate, cursuri live, programe e-learning, cursuri fizice și hibride, în domenii precum resurse umane, fiscalitate, contabilitate, GDPR, inteligență artificială, securitate cibernetică, SSM, PSI, management, marketing digital, comunicare și competențe antreprenoriale.







































































































































