Peste 70% dintre angajații din sectorul public consideră că salariul nu reflectă munca depusă

Notă: Acest material prezintă un studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP în rândul angajaților din sectorul public, ca parte din activitatea de cercetare a organizației. APSAP nu este un furnizor dedicat exclusiv sectorului public: astăzi se adresează în principal profesioniștilor din orice domeniu, companiilor private și persoanelor fizice.

Peste 70% dintre angajații din sectorul public consideră că venitul actual nu reflectă în totalitate volumul și complexitatea muncii depuse și își doresc un salariu mai mare, fie „puțin mai mare”, fie „semnificativ mai mare”. Concluzia reiese dintr-un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP la nivel național, în rândul a 4.743 de angajați din sectorul public.

Centrul de Formare APSAP a realizat unul dintre cele mai ample studii naționale din ultimii ani dedicate sectorului public. Aproape 5.000 de angajați au răspuns la întrebări despre modul în care lucrează, dificultățile întâlnite, motivație, nivelul veniturilor și așteptările de la sistem.

Participanții fac parte din programele de formare profesională organizate de APSAP. Astfel, răspunsurile reflectă experiențe directe din activitatea administrativă, nu opinii formulate din exterior.

Potrivit rezultatelor, peste 50% dintre respondenți spun că salariul actual „ar trebui să fie puțin mai mare”, iar 20% consideră că ar trebui să fie „semnificativ mai mare”. În același timp, 29% apreciază că venitul actual este corect raportat la muncă.

Percepția angajaților din sectorul public asupra salariilor — studiu APSAP

„În realitate, salariile angajaților din administrația publică nu sunt deloc mari. Comparativ cu omologii lor din Uniunea Europeană, atât funcțiile de conducere, cât și cele de execuție sunt plătite semnificativ mai slab în România. Avem o resursă umană extraordinară, oameni foarte bine pregătiți care pot lucra exemplar în serviciul cetățeanului, însă este nevoie de politici naționale coerente care să împingă administrația publică spre potențialul ei real”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.

Totodată, sondajul arată că 85% dintre respondenți ocupă funcții de execuție, iar 15% funcții de conducere.

Veniturile lunare în administrația publică

Distribuția veniturilor lunare arată o concentrare importantă în intervalul 5.001–7.000 lei net, unde se află cea mai mare categorie de respondenți:

Sub 3.000 lei – 1,4%
3.001–5.000 lei – 26,7%
5.001–7.000 lei – 36%
7.001–9.000 lei – 23%
9.001–10.000 lei – 5%
10.001–12.000 lei – 4,7%
12.001–14.000 lei – 1,7%
14.001–16.000 lei – 0,7%
Peste 16.001 lei – 0,9%

Datele arată că percepția privind „salariile mari de la stat” trebuie nuanțată. Veniturile cele mai mari există, dar reprezintă o zonă marginală statistic. Cei mai mulți respondenți se află în intervale salariale medii, iar nemulțumirea apare mai ales acolo unde volumul de muncă, responsabilitatea și presiunea publică sunt ridicate.

Problema reală ține de distribuția personalului și de diferența majoră dintre administrația centrală și cea locală. Cetățeanul interacționează cel mai des cu administrația locală — primării, ghișee, instituții de proximitate — unde numărul angajaților este adesea insuficient pentru volumul real de muncă.

Oamenii din aceste zone sunt, de multe ori, suprasolicitați. De aici apar comunicarea deficitară, întârzierile și frustrările. Apoi, cetățeanul generalizează această experiență asupra întregului aparat administrativ.

La polul opus, în administrația centrală există mii de posturi, multe cu expunere redusă la public. Unele structuri sunt bine organizate, altele insuficient definite. Discrepanța dintre încărcarea mare de la nivel local și cea mai redusă din anumite structuri centrale alimentează percepția negativă, fără să ofere imaginea completă a sistemului.

Studiul nu include o comparație directă cu salariile din mediul privat. Totuși, este evident că în privat salarizarea este mai strâns legată de performanță, eficiență și rezultate cuantificabile. În administrația publică, criteriile de performanță sunt aplicate inegal, ceea ce creează un decalaj între munca unora și percepția publică alimentată de activitatea altora.

Prin urmare, discrepanța vine dintr-o combinație de percepție selectivă, generalizare nejustificată și distribuție neechilibrată a resurselor umane între nivelurile administrației.

De cât timp lucrează angajații în aceeași instituție

Studiul arată că peste 33% dintre respondenți lucrează de peste 15 ani în aceeași instituție. Alți 8,2% au o vechime între 11 și 15 ani, 17,6% de 7–10 ani, 15% de 4–6 ani, 18,4% de 1–3 ani, iar 7,5% au sub un an.

Vechimea angajaților din sectorul public în aceeași instituție — studiu APSAP

„Administrația publică din România rămâne un mediu stabil, cu un nucleu consistent de angajați cu vechime mare. Peste o treime dintre respondenți lucrează de mai bine de 15 ani în aceeași instituție, ceea ce arată loialitate și experiență acumulată, dar și o nevoie crescută de modernizare și motivare pentru noile generații care intră în sistem”, adaugă Bogdan-Costin Fârșirotu.

Stabilitatea poate fi un avantaj atunci când este însoțită de profesionalizare, formare continuă și capacitate de adaptare. În lipsa acestor elemente, aceeași stabilitate poate deveni un semn de rigiditate instituțională.

Ce studii au angajații din sectorul public

Respondenții se remarcă printr-un nivel ridicat de pregătire academică. Aproape jumătate, respectiv 49%, au absolvit un program de masterat, ceea ce confirmă tendința de profesionalizare a resurselor umane din administrație.

Totodată, 41% dețin o diplomă de licență, 6,7% au finalizat studii medii, iar 3,7% au urmat studii doctorale. Datele indică o proporție importantă de specialiști cu formare avansată în instituțiile publice.

Distribuția pe tipuri de instituții este următoarea:

32,1% lucrează în autorități ale administrației publice centrale (Guvernul, ministerele, alte organe centrale);
32,4% lucrează în autorități ale administrației publice locale (consilii locale, primării, consilii județene);
18,8% lucrează în companii de stat sau instituții publice autonome;
16,7% au indicat alte tipuri de instituții.

Aceste date arată că administrația publică are o resursă umană educată și stabilă. Provocarea nu este lipsa oamenilor pregătiți, ci modul în care sistemul reușește să îi motiveze, să îi folosească eficient și să îi păstreze conectați la nevoile reale ale cetățenilor.

Concluzia studiului APSAP

Studiul confirmă o realitate cunoscută de mulți dintre cei care lucrează cu administrația publică: există oameni serioși, pregătiți și dedicați, dar și blocaje sistemice care îi împiedică să își atingă potențialul.

Modernizarea administrației nu poate fi construită pe etichetări globale și nedrepte. Ea trebuie să pornească de la date, evaluare corectă, reorganizare, formare profesională și politici salariale care țin cont de responsabilitate, performanță și volumul real de muncă.

Centrul de Formare APSAP consideră că reforma reală trebuie să urmărească atât eliminarea ineficienței, cât și protejarea și motivarea angajaților valoroși. Iar lecția centrală a studiului — că performanța, evaluarea corectă și formarea continuă fac diferența — este la fel de valabilă în mediul privat ca în cel public. De altfel, tot mai multe companii investesc în resurse umane, în management de proiect și în competențe digitale și de inteligență artificială, exact pentru că oamenii bine pregătiți și corect evaluați sunt cei care produc rezultate.

Despre Centrul de Formare APSAP

Centrul de Formare APSAP este o organizație neguvernamentală specializată în formarea profesională a adulților, pentru persoane fizice, profesioniști, companii private, organizații și instituții din România. APSAP nu este un furnizor dedicat exclusiv sectorului public; activitatea actuală este orientată majoritar către piața muncii și mediul privat.

Cursurile APSAP acoperă domenii precum resursele umane, protecția datelor, competențele digitale, marketingul digital, social media, public speaking, competențele antreprenoriale, managementul de proiect, fiscalitatea, securitatea cibernetică, SSM, PSI și alte arii profesionale. Vezi cursurile acreditate online.

În ultimii ani, APSAP a organizat peste 3.000 de programe de formare și conferințe naționale, la care au participat peste 150.000 de persoane din România.