„Românii caută soluții rapide, nu cariere solide” – interviu cu Bogdan-Costin Fârșirotu despre criza formării profesionale
Notă: Acest material reflectă declarațiile președintelui Centrului de Formare APSAP într-un interviu și face parte din activitatea de analiză a organizației. APSAP se adresează în principal profesioniștilor din orice domeniu, companiilor private și persoanelor fizice.
Interesul pentru cursurile de formare profesională și reconversie a scăzut semnificativ în România, ca efect direct al noilor măsuri legislative care limitează accesul angajaților la dezvoltare profesională pe durata contractelor de muncă.
Aceste reglementări descurajează angajatorii și angajații să investească în educație continuă, creând un climat nefavorabil pentru competitivitatea forței de muncă. În paralel, tot mai mulți români care se înscriu la cursuri sunt interesați mai degrabă de beneficii pe termen scurt – găsirea unui loc de muncă sau creșterea veniturilor – decât de construirea unei cariere solide. În opinia specialiștilor, acesta este simptomul unei probleme mai profunde: legătura directă dintre nivelul scăzut de educație și sărăcie.
„Interesul pentru formarea profesională a scăzut semnificativ în 2024, iar acest trend a fost anticipat de noi încă din noiembrie 2023. Atunci, după aproape 34 de ani de la Revoluția din 1989, România a înregistrat o dublă premieră: pe de o parte, este singura țară din Uniunea Europeană care interzice, printr-un act normativ, formarea profesională a propriilor angajați, iar pe de altă parte este pentru prima dată când acest lucru se întâmplă în ultimii 50 de ani. Mai mult, începând cu septembrie, România interzice pentru a doua oară formarea profesională a propriilor angajați, motivând decizia prin lipsa fondurilor. În special în sectorul public, unde schimbările legislative sunt frecvente, lipsa formării poate afecta grav capacitatea instituțiilor de a oferi servicii eficiente”, a declarat pentru „Adevărul” Bogdan-Costin Fârșirotu, fondator și președinte al Centrului de Formare APSAP.
Angajații din privat își plătesc singuri cursurile, deși este atribuția angajatorilor
Formarea profesională este o componentă esențială a educației continue, fără de care se creează un precedent național negativ, „descurajând populația să investească în propria dezvoltare și întărind tendința oportunistă de a urma cursuri doar în momente critice”, spune Fârșirotu.
„Lipsa fondurilor din sectorul bugetar nu ar trebui să fie o justificare pentru o astfel de decizie, ci un semnal de alarmă pentru regândirea priorităților bugetare și implementarea de politici care să stimuleze educația continuă”, a adăugat el.
În opinia sa, sectorul privat, în special IMM-urile, a resimțit în 2024 efectele creșterii nivelului de taxare, care au afectat sectorul formării. Reducerea capacității financiare a companiilor a făcut ca peste 50% dintre participanții la cursuri să fie nevoiți să suporte din resurse proprii costurile pentru 1-2 cursuri necesare activității curente, deși, conform Codului muncii, responsabilitatea revine angajatorilor.
În același timp, efectele negative asupra colectării bugetare, vizibile prin reducerile din sectorul public, au creat un cerc vicios care a amplificat dificultățile atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
Românii se înscriu la cursuri pentru a-și crește veniturile
În cele mai multe cazuri, cei care urmează cursuri din proprie inițiativă își doresc să câștige mai mulți bani, fiind motivați mai degrabă de oportunități punctuale decât de dorința de a-și construi o carieră pe termen lung.
„Românii fie au o nevoie urgentă, cum ar fi pierderea unui loc de muncă sau necesitatea de a se recalifica rapid, fie au percepția că un anumit domeniu oferă șanse mai bune de câștig. De exemplu, profesii din IT, resurse umane și achiziții publice sunt percepute ca fiind mai bine plătite. Și în privința reconversiei, motivația principală este predominant financiară. Deși peste 60% dintre români își doresc să își schimbe domeniul, motivația dominantă este creșterea veniturilor”, a declarat Fârșirotu pentru „Adevărul”.
Doar 25% dintre tineri au studii superioare, față de media UE de 41%
Printre motive se află salariul minim din România, printre cele mai mici din UE. În timp ce salariul minim lunar este de 2.571 de euro în Luxemburg, 1.934 de euro în Olanda și 1.747 de euro în Franța, România rămâne considerabil în urmă, cu doar 710 euro.
Un alt factor este nivelul scăzut al educației. Conform Eurostat 2022, doar 25% dintre tinerii români între 25 și 34 de ani au finalizat studii superioare, față de media UE de 41%. Acest decalaj este strâns legat de nivelul scăzut al veniturilor și de oportunitățile limitate pe piața muncii.
„Românii nu se angajează constant într-un proces de educație continuă. Majoritatea celor care urmează cursuri sunt motivați de oportunități punctuale, nu de dorința de a construi o carieră pe termen lung. Românii caută soluții rapide pentru a-și îmbunătăți situația financiară, însă nevoia de reconversie este doar un simptom al unei probleme mai profunde: legătura directă dintre nivelul scăzut de educație și sărăcie. Fără investiții semnificative în educație, orice schimbare profesională riscă să fie doar o soluție temporară. Este nevoie de o schimbare de mentalitate, care să încurajeze educația continuă ca resursă esențială pentru carieră”, explică Bogdan-Costin Fârșirotu.
Profilul celor care se înscriu la cursuri
Peste 60% dintre persoanele care se înscriu la cursuri sunt femei. Ca vârstă, majoritatea au între 36 și 45 de ani (32%), urmați de categoria 26-35 de ani (26,7%). Tinerii între 18 și 25 de ani reprezintă sub 10%, iar persoanele peste 56 de ani doar 7,3%.
Geografic, cea mai mare participare e în regiunea București-Ilfov (18,9%), urmată de Sud-Muntenia (16,7%). Regiunile Vest și Sud-Vest Oltenia sunt la coada clasamentului, ambele cu circa 7%.
„Aceste date reflectă interesul ridicat al populației active pentru dezvoltare profesională, dar și implicarea redusă a tinerilor și a persoanelor din zonele mai puțin dezvoltate. Participanții majoritari sunt cei cu vârsta între 36 și 45 de ani, care vor să își schimbe domeniul sau să își îmbunătățească perspectivele de angajare. Cele mai populare cursuri în rândul acestei categorii sunt Expert Achiziții Publice, Inspector SSM, Inspector Resurse Umane și Manager de Proiect”, declară Bianca-Florentina Zichil, Manager Îmbunătățire Procese la Centrul de Formare APSAP.
Concluzie: educația continuă, o strategie, nu o soluție de avarie
Mesajul central al studiilor APSAP este unul valabil pentru toți: formarea profesională dă rezultate atunci când devine un obicei, nu o reacție la criză. Iar într-o piață a muncii în schimbare rapidă, profesiile căutate – de la achiziții publice și securitate și sănătate în muncă, la resurse umane – cer competențe actualizate constant. Vezi întregul portofoliu de cursuri acreditate online.
Comunicat preluat de Adevărul.
Despre Centrul de Formare APSAP
Fundația Centrul de Formare APSAP, înființată în 2014, operează programele de formare profesională ale organizației. Cu o experiență a membrilor săi de peste 20 de ani, APSAP este unul dintre cei mai mari furnizori de formare profesională din România, pentru sectoarele public și privat.
Activitatea APSAP este orientată majoritar către piața muncii și mediul privat – profesioniști, companii și persoane fizice. Cursurile acoperă domenii precum resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale, management de proiect, securitate cibernetică și altele. Toate cursurile sunt autorizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației.
Sute de companii private aleg, an de an, serviciile APSAP. De-a lungul activității, Centrul de Formare APSAP a organizat mii de programe de formare și conferințe naționale, la care au participat peste 250.000 de persoane, la care se adaugă zecile de mii de participanți la sesiunile gratuite de perfecționare. Corpul de lectori este alcătuit din 75 de formatori practicieni.
