Studiu APSAP: 72% dintre angajații la stat nu au făcut cursuri de formare, dar vor salarii mai mari
Notă: Acest studiu al Centrului de Formare APSAP vizează angajații din sectorul public și face parte din activitatea de cercetare a organizației. APSAP nu este un furnizor dedicat exclusiv sectorului public: astăzi se adresează în principal profesioniștilor din orice domeniu, companiilor private și persoanelor fizice.
Aproape 72% dintre angajații la stat nu au urmat, în ultimii ani, cursuri de formare profesională care să le îmbunătățească competențele la locul de muncă, în special pe cele digitale, arată un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP. Și asta deși instituțiile statului sunt obligate prin lege să investească în perfecționarea constantă a angajaților. Mai mult, doar 0,1% dintre funcționarii publici sunt interesați de cursuri de competențe digitale și IT&C. Specialiștii avertizează că personalul de la stat riscă să devină tot mai puțin calificat și să nu se adapteze la schimbările aduse de tehnologie.
Principalele date ale studiului
- Doar 0,1% dintre angajații de la stat sunt interesați să-și dezvolte competențele digitale.
- Doar 2 din 10 respondenți folosesc foarte des Excel în activitatea curentă.
- 55,6% dintre cei intervievați au peste 45 de ani și doar 14% sunt tineri.
- Aproape jumătate dintre angajați lucrează de peste 10 ani la stat.
- 42% dintre respondenți au un venit lunar de până în 1.000 de euro.
Sondajul s-a realizat pe un eșantion de 3.985 de angajați din sectorul public, din mediul urban și rural, după participarea acestora la un program gratuit de formare. Datele sunt îngrijorătoare: 47,2% dintre respondenți nu au participat la niciun alt program de formare în format fizic, iar aproape 24,6% la niciun alt program online. Potrivit legislației, angajații din sectorul public au dreptul și obligația de a participa cel puțin o dată la 2 ani la cursuri de formare, conform art. 479 și art. 458 din Codul administrativ și art. 197 din Codul muncii.
„Deși legea impune îmbunătățirea competențelor angajaților din administrația publică, aceasta nu este respectată în toate instituțiile statului, având ca efect diminuarea numărului de funcționari publici pregătiți pentru munca de zi cu zi. Dezvoltarea abilităților personalului ar trebui să devină o prioritate, atât pentru dezvoltarea profesională a angajaților, cât și pentru o relaționare mai bună cu cetățenii. Nu lipsesc doar competențele digitale, ci există lacune și în cunoștințele privind modificările legislative. Pentru a sprijini angajații, APSAP a oferit gratuit instituțiilor publice un program complet, format din 11 sesiuni de perfecționare, la care au participat aproape 4.000 de persoane din întreaga țară. Învățarea este însă un proces continuu, necesar oricărui angajat, din public sau din privat. De aceea, sunt necesare măsuri urgente din partea statului”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, fondator și președinte al Centrului de Formare APSAP.
În privința participării la formare, sondajul arată că aproape 26% dintre funcționari au urmat un singur curs cu prezență fizică, iar 23% un singur curs online. 13% au participat la două cursuri fizice, iar 19% la două online. Doar 5,4% au fost la trei cursuri fizice, iar 10% la trei online.
Angajații din mediul rural, puțin interesați de perfecționare
Deși programul gratuit a fost trimis către toate instituțiile publice centrale și locale, rata de înscriere a fost redusă în mediul rural. În timp ce peste 80% dintre participanți sunt din urban, doar 17,4% provin de la instituții publice din comune și sate. Acest dezechilibru ridică un semnal de alarmă: informația ajunge greu la angajații din afara zonelor urbane, care trebuie totuși să fie la curent cu schimbările legislative și cu oportunitățile pieței.
Ce salarii cred funcționarii publici că ar trebui să aibă

Deși prin formare continuă angajații pot avansa în funcție și își pot crește veniturile, rezultatele arată că mulți câștigă mai puțin decât consideră că merită. În prezent, cei mai mulți (43%) au un venit lunar de 700–1.000 de euro. Peste un sfert se încadrează între 1.000 și 1.500 de euro, iar aproape 13% între 400 și 700 de euro.
În opinia a 90% dintre angajați, un venit motivant este de cel puțin 1.000 de euro. Peste un sfert consideră că ar trebui să câștige 1.000–1.500 de euro, iar aproape 40% spun că venitul ar trebui să fie între 1.500 și 2.000 de euro.
„Chiar și cu o creștere, venitul lunar al angajaților din România va rămâne mult sub media UE, mai exact de 6-8 ori mai mic decât media salarială din alte țări din blocul comunitar, care se încadrează între 3.000 de euro și peste 7.000 de euro lunar, conform datelor Eurostat”, punctează Bianca-Florentina Zichil, Director Îmbunătățire Procese al Centrului de Formare APSAP.
Ce competențe vor funcționarii publici să își dezvolte
Întrebați ce competențe și-ar dori să dezvolte, peste 36% dintre angajați au răspuns cursuri de resurse umane, 33% accesarea fondurilor europene, un sfert cursuri de etică, integritate și anticorupție, 27% contabilitate și 12,5% asistență socială. La polul opus, doar 2 respondenți din aproape 4.000 (sub 0,1%) și-ar dori competențe digitale, IT&C, psihologie, comunicare internă sau protecția informației.
Cât despre nivelul de competențe digitale deținute, acesta este unul mediu. Deși 63% spun că folosesc Excel frecvent, aproximativ 78% au doar cunoștințe medii în zona digitală.

„Funcționarii publici nu manifestă interes pentru îmbunătățirea competențelor de digitalizare și IT&C. De aici se înțelege de ce majoritatea proceselor în relația cu instituțiile publice necesită prezență fizică și birocrație. Pentru a îmbunătăți sistemul, ar trebui avute în vedere digitalizarea serviciilor și automatizarea procedurilor standard. Într-o eră în care aproape totul poate fi digitalizat, competențele digitale sunt un atu esențial. Programele de formare oferă angajaților din ambele sectoare, public și privat, șansa de a-și îmbunătăți abilitățile digitale, indispensabile azi”, explică Bogdan-Costin Fârșirotu.
În contextul digitalizării accelerate, inovarea în sistemul de stat ar trebui să fie prioritară. Investiția în automatizarea proceselor este mică, dar are un impact imens. Prin platforme digitale și instrumente inteligente de lucru se reduce nevoia cetățenilor de a se deplasa la ghișee, iar serviciile devin accesibile rapid, de oriunde. Această tranziție optimizează procesele administrative și crește transparența, punctează Bianca-Florentina Zichil.
Ce cred funcționarii publici că pot obține prin cursuri
În privința motivației, 91% dintre angajați cred că pot dobândi competențe noi, utile în activitate, iar 46% consideră că își dezvoltă competențe utile pe plan personal. De asemenea, 42% cred că își completează portofoliul de formare, iar 28% ar participa pentru a socializa și a cunoaște oameni din domeniu.
În alegerea unui program de formare contează cel mai mult tematica (77%), urmată de nevoile individuale (67%), certificarea obținută (37%), facilitățile de organizare (32,6%) și prestigiul formatorului (peste 25%).
Profilul angajatului de la stat
Peste 80% dintre participanți sunt femei, iar 83% trăiesc în mediul urban. Ca studii, 52% au masterat, iar 40% licență. De asemenea, 80% nu dețin o funcție de conducere.
Ca vârstă, majoritatea (55,6%) are peste 45 de ani, iar 30% se încadrează între 36 și 45 de ani. Doar 14% au între 18 și 35 de ani, un aspect alarmant care poate indica un proces de angajare anevoios și posibilități reduse de avansare.
Persoanele cu experiență sunt conștiente că trebuie să își actualizeze constant cunoștințele și să fie la curent cu schimbările legislative. Ca vechime, aproape jumătate (47%) lucrează în instituție de peste 10 ani, 21% de 5–10 ani, 23% de 1–5 ani și 8,3% de mai puțin de un an. Împreună cu vârsta ridicată, datele sugerează că angajații preferă să rămână în aceeași instituție până la pensionare.
Un alt aspect: peste 70% preferă să participe la cursuri în prima parte a zilei, ceea ce se suprapune cu programul de lucru. Așadar, există multiple obstacole în calea participării eficiente la formare: lipsa de interes, dificultăți de accesibilitate și preferințe contradictorii. Toate trebuie abordate pentru o dezvoltare profesională adecvată.
Concluzie: formarea continuă, la fel de necesară în privat ca la stat
Studiul arată o realitate critică pentru sectorul public, dar lecția lui este universală. Lipsa competențelor digitale și a formării continue afectează orice organizație, nu doar instituțiile statului. De aceea, tot mai mulți profesioniști și companii investesc în competențe digitale, în utilizarea inteligenței artificiale, în resurse umane și în accesarea fondurilor europene — exact domeniile cele mai cerute. Vezi întregul portofoliu de cursuri acreditate online.
Despre Centrul de Formare APSAP
Fondată în 2006, organizația neguvernamentală Centrul de Formare APSAP este unul dintre cei mai mari furnizori de formare profesională din România, pentru sectoarele public și privat. APSAP nu este un furnizor dedicat exclusiv sectorului public; activitatea actuală este orientată majoritar către piața muncii și mediul privat.
Cursurile APSAP acoperă domenii precum resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale, management de proiect și altele. Toate cursurile sunt autorizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației.
Sute de companii private aleg, an de an, serviciile APSAP. Doar în ultimii ani, Centrul de Formare APSAP a organizat peste 3.000 de programe de formare și conferințe naționale, la care au participat peste 150.000 de persoane din România. Cu o experiență a membrilor săi de peste 20 de ani, APSAP colaborează cu un corp extins de formatori și practicieni.
Articol preluat în presă
Acest studiu al Centrului de Formare APSAP a fost preluat de publicații precum:







































































































































