Studiu APSAP: Peste 70% dintre români nu au încredere în Parlament, iar peste 65% nu au încredere în Guvern

Studiu APSAP: Peste 70% dintre români nu au încredere în Parlament, iar peste 65% nu au încredere în Guvern

Românii au cea mai mare încredere în școlile și universitățile de stat, Armată și Banca Națională a României.

Mai mult de jumătate dintre respondenți, respectiv 56%, spun că încrederea lor în instituțiile publice a scăzut în ultimii doi ani, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP, unul dintre principalii furnizori de formare profesională pentru adulți din România.

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP a început în august 2025 și centralizează răspunsurile a 3.198 de persoane din România, angajate atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, provenind din categorii profesionale diverse, precum și din rândul persoanelor care nu se află în câmpul muncii. Respondenții sunt cursanți care au participat la cursurile online acreditate și autorizate derulate de Centrul de Formare APSAP.

Profilul respondenților indică o participare predominantă a persoanelor active profesional, în special din mediul privat, care reprezintă 61% din eșantionul analizat. De asemenea, 81,6% dintre respondenți provin din mediul urban, 66,5% sunt femei, iar nivelul educațional este ridicat, aproape 86% declarând că au studii superioare, respectiv licență sau masterat.

Topul instituțiilor în care românii au încredere

În topul pozitiv al încrederii respondenților se află instituții tradiționale și esențiale pentru funcționarea societății: școlile și universitățile publice, Armata, Banca Națională a României, Poliția Română, spitalele și clinicile publice, Biserica Ortodoxă Română și instituțiile de control.

Instituții în care au încredere cei mai mulți români:

1. Școlile și universitățile publice: 77,2% (2.470 respondenți);
2. Armata: 75,0% (2.399 respondenți);
3. Banca Națională a României (BNR): 68,5% (2.191 respondenți);
4. Poliția Română: 60,8% (1.943 respondenți);
5. Spitalele și clinicile publice: 57,0% (1.824 respondenți);
6. Biserica Ortodoxă Română (BOR): 55,4% (1.773 respondenți);
7. Instituțiile de control, precum ANAF, ANPC, ITM și DSP: 52,3% (1.674 respondenți).

„În toate aceste cazuri, numărul celor care declară că au încredere este mai mare decât al celor care afirmă că nu au încredere. Școlile și universitățile publice, Armata și Banca Națională a României se remarcă printr-un nivel ridicat de încredere, cu cele mai favorabile raporturi între încredere și neîncredere.

Poziționarea Băncii Naționale a României pe locul al treilea în acest clasament este relevantă deoarece indică un nivel ridicat de credibilitate acordat unei instituții tehnice, percepute ca având un rol de echilibru, stabilitate și protecție în raport cu economia națională. Într-un context în care temele economice, inflația, dobânzile, cursul valutar și puterea de cumpărare sunt resimțite direct de populație, faptul că BNR beneficiază de încrederea a peste două treimi dintre respondenți arată că instituția este asociată cu rigoarea profesională, continuitatea și prudența decizională.

Acest rezultat mai arată și că românii tind să acorde încredere mai mare instituțiilor percepute ca fiind predictibile, specializate și mai puțin expuse confruntării politice directe. BNR nu este percepută doar prin prisma comunicării publice, ci mai ales prin rolul său de garant al stabilității financiare și monetare. În termeni de percepție publică, acesta este un capital de încredere foarte important, mai ales într-o perioadă în care încrederea în instituții este adesea fragilă.

De asemenea, Poliția Română se situează într-o zonă pozitivă, cu 6 din 10 respondenți care declară că au încredere. Aceste rezultate indică faptul că, în percepția respondenților, instituțiile cu rol de stabilitate, educație, ordine publică, sănătate și identitate socială continuă să beneficieze de un capital important de credibilitate”, explică Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președinte al Centrului de Formare APSAP.

Într-o zonă confortabilă, cu un trend pozitiv al încrederii înregistrat în ultimele trei luni ale studiului, se situează instituțiile de control, precum Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM), Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

În cazul acestora, ponderea respondenților care declară că au încredere este în creștere, ceea ce poate indica o percepție publică mai favorabilă asupra rolului acestor instituții în asigurarea respectării legii, protejarea interesului public și menținerea unui cadru de ordine și corectitudine în relația dintre stat, cetățeni și mediul economic.

Instituțiile în care respondenții spun că nu au încredere

1. Parlament: 72,6% (2.322 respondenți);
2. Guvern: 65,5% (2.095 respondenți);
3. Consiliu local sau județean: 60,5% (1.934 respondenți);
4. Primărie: 55,5% (1.774 respondenți).

La polul opus se află instituțiile asociate direct deciziei politice și administrative. Conform datelor din studiul realizat pe eșantionul analizat, Parlamentul și Guvernul României înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere, ceea ce indică un deficit major de credibilitate publică în raport cu instituțiile politice reprezentative.

Este relevant faptul că neîncrederea nu se oprește la nivel central. Consiliile locale și județene, precum și primăriile, înregistrează la rândul lor niveluri ridicate de neîncredere. Acest lucru arată că problema credibilității nu este percepută exclusiv ca o problemă a politicii de la București, ci și ca o problemă a administrației locale, acolo unde cetățeanul intră cel mai des în contact direct cu serviciile publice, deciziile administrative, urbanismul, taxele locale, infrastructura sau rezolvarea problemelor curente.

Această distribuție sugerează o ruptură importantă între cetățeni și instituțiile care au rol de reprezentare, decizie și guvernare. În timp ce instituțiile tehnice, educaționale, militare sau cu rol de stabilitate păstrează un capital mai ridicat de încredere, instituțiile politice și administrative par să fie evaluate mai sever, cel mai probabil prin prisma promisiunilor neonorate, a conflictului politic permanent, a percepției de ineficiență și a experiențelor directe ale cetățenilor cu administrația.

Încrederea în instituțiile statului este percepută ca fiind în scădere

Un aspect relevant al studiului este percepția generală asupra evoluției încrederii în instituțiile publice, comparativ cu ultimii doi ani. Mai mult de jumătate dintre respondenți, respectiv 56%, declară că încrederea lor în instituțiile publice a scăzut, iar în multe cazuri această scădere este percepută ca fiind semnificativă.

Acest rezultat este important deoarece nu măsoară doar nivelul punctual de încredere într-o instituție sau alta, ci surprinde o tendință generală de deteriorare a raportului dintre cetățean și stat. Când majoritatea respondenților afirmă că încrederea lor a scăzut, vorbim despre un semnal de alarmă pentru întreaga arhitectură instituțională: oamenii nu mai sancționează doar o decizie, un partid sau un episod politic, ci exprimă o neîncredere mai largă în capacitatea instituțiilor de a livra stabilitate, predictibilitate și rezultate concrete.

Se observă că majoritatea respondenților nu percep o îmbunătățire reală a relației dintre cetățean și instituțiile statului. Dimpotrivă, 29,2% consideră că încrederea a scăzut semnificativ, iar 26,4% apreciază că aceasta a scăzut, ceea ce indică un bloc consistent de neîncredere acumulată.

„În același timp, 33,2% dintre respondenți afirmă că nivelul de încredere a rămas la fel, ceea ce arată o stagnare a percepției publice, mai degrabă decât o reconstrucție a credibilității instituționale. Doar 9,9% declară că încrederea a crescut, iar procentul celor care consideră că aceasta a crescut semnificativ este foarte redus.

Aceste date sugerează că problema principală nu este doar lipsa de încredere, ci dificultatea instituțiilor publice de a produce o schimbare vizibilă în percepția cetățenilor. Încrederea nu se recâștigă prin mesaje oficiale, ci prin acțiuni și fapte”, adaugă Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președinte al Centrului de Formare APSAP.

În ceea ce privește nivelul de încredere per ansamblu în instituțiile publice, românii au o încredere de nivel mediu. Pe o scară de la 1 la 5, unde 5 înseamnă foarte multă încredere, majoritatea respondenților au indicat gradul 3.

Încrederea în instituții depinde și de profesionalizarea administrației

Datele studiului arată că încrederea publică nu se construiește doar prin comunicare instituțională, ci prin servicii publice clare, rapide, coerente și predictibile. Pentru ca instituțiile să recâștige credibilitate, este nevoie de administrație modernă, competențe profesionale reale, digitalizare funcțională și personal pregătit să răspundă nevoilor actuale ale cetățenilor.

În acest sens, dezvoltarea profesională a angajaților din sectorul public și privat rămâne esențială. Centrul de Formare APSAP organizează programe relevante pentru această direcție, inclusiv cursuri de competențe digitale Word, Excel și PowerPoint, cursuri de utilizare a inteligenței artificiale, cursuri de securitate cibernetică autorizate DNSC, cursuri GDPR și protecția datelor, cursuri de management de proiect, cursuri de achiziții publice, cursuri de fiscalitate și cursuri de resurse umane și legislația muncii.

Aceste programe sunt relevante pentru persoane fizice, profesioniști, companii private, organizații și instituții care au nevoie de formare profesională structurată, actualizată și aplicabilă în activitatea reală.

Despre Centrul de Formare APSAP

Centrul de Formare APSAP este o organizație neguvernamentală cu experiență solidă în formarea profesională a adulților, activă în dezvoltarea de programe de perfecționare, specializare și instruire pentru persoane fizice, profesioniști, companii private, organizații și instituții din România.

APSAP nu este un furnizor dedicat exclusiv funcționarilor publici sau administrației publice. Deși are o experiență importantă în lucrul cu instituții și autorități publice, activitatea actuală a Centrului de Formare APSAP este orientată majoritar către piața muncii, mediul privat, dezvoltarea competențelor individuale și formarea echipelor din companii.

Centrul de Formare APSAP colaborează cu un corp extins de formatori, lectori, specialiști și practicieni, acoperind domenii relevante pentru dezvoltarea profesională actuală: resurse umane, legislația muncii, protecția datelor, competențe digitale, inteligență artificială, securitate cibernetică, marketing digital și social media, comunicare, public speaking, competențe antreprenoriale, management de proiect, achiziții publice, fiscalitate, contabilitate, SSM, PSI, managementul calității și alte arii profesionale de interes.

Programele Centrului de Formare APSAP sunt organizate online, live, prin platformă e-learning, fizic sau hibrid, în funcție de specificul cursului și de nevoile beneficiarilor. În funcție de program, cursurile pot fi autorizate de Ministerul Muncii și Ministerul Educației, de Directoratul Național de Securitate Cibernetică, de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate sau de alte autorități competente.

Sute de companii private aleg, an de an, serviciile de formare și perfecționare organizate de Centrul de Formare APSAP. Doar în ultimii ani de activitate, APSAP a organizat peste 3.000 de programe de formare și conferințe naționale, la care au participat peste 150.000 de persoane fizice, profesioniști, angajați din companii private, manageri, antreprenori, funcționari publici, personal contractual și alte categorii profesionale din România.