Studiu APSAP: nevoia de formare AI a adulților din România. Ce vor să învețe mai departe 82 de absolvenți ai cursului de AI

Un chestionar aplicat de Fundația Centrul de Formare APSAP pe 82 de absolvenți ai cursului de utilizarea inteligenței artificiale, în perioada 31 iulie – 3 august 2026, arată dimensiunea reală a nevoii de formare AI a adulților din România: 86,6% folosesc ChatGPT și 68,3% lucrează deja cu cel puțin două instrumente AI, însă 72% nu au realizat încă nicio automatizare reușită, iar 92,7% nu au folosit niciodată un agent virtual. Cererea de formare se concentrează pe agenții care generează documente (67,1%), agenții care procesează fișiere Excel (61%) și automatizarea sarcinilor recurente programate (51,2%), în format ghidat, pas cu pas. Contextul face nevoia și mai presantă: de la 2 august 2026, Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) a intrat în etapa de aplicare generală, cu obligații noi de transparență, în timp ce România își definitivează legea națională de supraveghere.

Adulții din România folosesc AI, dar nu îl stăpânesc încă

Respondenții nu sunt la primul contact cu inteligența artificială: au absolvit deja un curs dedicat și utilizează curent instrumentele. 86,6% folosesc ChatGPT, 47,6% Gemini, 43,9% Claude, 31,7% Microsoft Copilot și 17,1% NotebookLM. 68,3% lucrează cu cel puțin două instrumente AI, iar 47,6% cu cel puțin trei.

Cu toate acestea, autoevaluarea nivelului rămâne modestă: 48,8% se consideră la nivel mediu („le folosesc, dar am nevoie de ghidaj”), 34,1% se declară începători, iar doar 17,1% avansați. Cumulat, 82,9% dintre adulții care au parcurs deja un curs de AI spun că au în continuare nevoie de ghidaj. Aceasta este, în esență, definiția nevoii de formare AI la nivelul adulților activi din România: utilizarea s-a generalizat, stăpânirea nu.

Decalajul dintre utilizare și automatizare: 72% nu au reușit încă nimic concret

Diferența dintre „folosesc AI” și „AI lucrează pentru mine” apare cel mai clar la capitolul automatizări. Doar 28% dintre respondenți au automatizat deja ceva cu succes. Restul de 72% se împart astfel: 32,9% nu au încercat deloc, 32,9% au încercat doar experimental, iar 6,1% au încercat fără un rezultat bun.

La capitolul agenți virtuali, decalajul este și mai vizibil: 92,7% nu au folosit niciodată un agent virtual. 40,2% știau că există, dar nu au creat niciunul, 35,4% au auzit de ei fără să știe cum funcționează, iar 17,1% află pentru prima dată despre această posibilitate. Doar 7,3% au folosit efectiv astfel de agenți.

Apetitul de învățare este însă ridicat: 75,6% vor ca instrumentele de construire a agenților să fie tratate la nivel mediu sau avansat la un viitor curs, 39% cerând explicit nivel avansat, cu construirea de agenți de la zero. Tipurile de agenți cei mai doriți sunt:

• agenți care generează documente Word și PDF – 67,1%;
• agenți care procesează și analizează fișiere Excel – 61%;
• agenți pentru sarcini recurente programate – 51,2%;
• agenți de monitorizare și research pe web – 37,8%;
• agenți pentru verificarea și pregătirea draft-urilor de e-mail – 20,7%.

Unde se pierde timpul: harta sarcinilor care cer automatizare

Întrebați care sunt cele mai consumatoare de timp activități din munca lor, respondenții au indicat în primul rând redactarea și editarea de documente (61%), căutarea și sintetizarea informațiilor (51,2%) și realizarea de rapoarte și prezentări (45,1%). Urmează prelucrarea datelor în Excel (36,6%), sarcinile administrative repetitive, precum formularele și raportările (25,6%), răspunsul la e-mailuri (18,3%) și verificarea conformității și a aspectelor juridice (18,3%).

Corelația este directă: exact activitățile care consumă cel mai mult timp sunt cele pentru care oamenii vor agenți și automatizări. Nevoia de formare AI nu este abstractă, ci ancorată în sarcini concrete de birou.

Ce vor să învețe mai departe: subiectele cerute și formatul preferat

Topul subiectelor dorite la un viitor curs arată o maturizare a cererii, dincolo de conversația cu un chatbot:

• analiza documentelor și a datelor – 48,8%;
• construirea de agenți și automatizări – 40,2%;
• utilizarea AI în munca de birou zilnică – 37,8%;
• Excel cu AI – 34,1%;
• generarea de conținut text, imagine și video – 31,7%;
• prompt engineering – 30,5%;
• research automat și colectare de informații – 28%;
• automatizări cu platforme dedicate (n8n, Make, Zapier) – 20,7%.

Domeniile în care respondenții vor să implementeze AI confirmă profilul preponderent privat și profesional al cursanților: analiză de date și rapoarte (47,6%), redactare și gestionare de documente (45,1%), juridic și conformitate (26,8%), financiar și contabilitate (25,6%), educație (22%), resurse umane și recrutare (22%), în timp ce administrația publică este vizată de 20,7% dintre răspunsuri.

La capitolul format, mesajul este fără echivoc: 48,8% vor mai multe exemple ghidate, pas cu pas, iar 30,5% un echilibru între demonstrații și lucru aplicat. Cumulat, 79,3% cer formate ghidate, practice, nu prelegeri teoretice. Semnificativ, puși să aleagă chiar poziționarea viitorului curs, 45,1% dintre absolvenți au votat titlul „AI aplicat: automatizări și agenți pentru munca de zi cu zi”.

„Datele ne arată un adult activ și curios, care folosește deja AI, dar care are nevoie de ghidaj structurat ca să treacă de la conversație la automatizare. Exact aici trebuie să intervină formarea profesională: pas cu pas, pe sarcini reale de lucru și cu respectarea noilor reguli europene privind transparența și protecția datelor”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.

De ce contează acum: de la 2 august 2026, AI Act se aplică în mod general

Studiul a fost colectat exact în zilele în care Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială (AI Act) a intrat în etapa de aplicare generală. Concret, de la 2 august 2026 se aplică obligațiile de transparență prevăzute la articolul 50: chatboturile și celelalte sisteme AI interactive trebuie să informeze utilizatorii că interacționează cu inteligența artificială, deepfake-urile trebuie etichetate, iar conținutul sintetic (audio, imagine, video, text) trebuie marcat într-un format care poate fi citit automat. Tot de la această dată devin aplicabile cadrul de guvernanță pentru modelele de inteligență artificială de uz general (GPAI), măsurile de sprijinire a inovării și regimul sancțiunilor, care poate ajunge, pentru practicile interzise, până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri globală.

Există și ajustări de calendar, aduse de regulamentul Omnibus privind inteligența artificială, parte a pachetului Digital Omnibus: obligațiile pentru sistemele cu risc ridicat din Anexa III (recrutare, evaluarea angajaților, acces la servicii esențiale, educație, biometrie) au fost amânate până la 2 decembrie 2027, iar cele pentru sistemele integrate în produse reglementate (Anexa I) până la 2 august 2028. În paralel, două noi categorii de practici interzise se vor aplica de la 2 decembrie 2026: sistemele care generează conținut intim neconsensual despre persoane identificabile și cele care pot genera materiale de abuz asupra minorilor. Pentru sistemele introduse pe piață înainte de 2 august 2026, obligația de marcare a conținutului generat se aplică de la 2 decembrie 2026, iar Comisia Europeană a publicat, la 10 iunie 2026, forma finală a Codului de bune practici privind transparența conținutului generat de AI, însoțit de orientări de aplicare.

În România, Guvernul a adoptat la 12 martie 2026 un memorandum privind desemnarea autorităților naționale competente: ANCOM este autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Banca Națională a României acoperă serviciile financiare, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) supraveghează domeniile sensibile care implică biometrie, migrație, justiție și procese democratice, iar Autoritatea pentru Digitalizarea României este autoritate de notificare. Legea națională care va stabili organizarea supravegherii, mecanismele de cooperare și regimul sancțiunilor este încă în lucru, după cum a comunicat ANCOM.

Ce înseamnă practic pentru organizații: AI și protecția datelor

Pentru companiile și instituțiile din România, noutățile legislative se traduc în câteva verificări practice imediate:

• asigurați-vă că asistenții AI expuși publicului informează clar utilizatorii că discută cu un sistem de inteligență artificială, obligație aplicabilă din 2 august 2026;
• etichetați deepfake-urile și marcați conținutul generat sau modificat cu AI; pentru sistemele mai vechi de 2 august 2026, marcarea devine obligatorie de la 2 decembrie 2026;
• GDPR se aplică în paralel cu AI Act: datele personale ale clienților, cetățenilor sau angajaților nu se introduc în instrumente AI publice fără temei legal, minimizare și garanții contractuale, iar ANSPDCP rămâne autoritatea competentă pentru protecția datelor;
• adoptați politici interne de utilizare a AI și instruiți personalul: obligația de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale se aplică furnizorilor și utilizatorilor profesioniști încă din 2 februarie 2025;
• inventariați sistemele AI utilizate în organizație: amânarea obligațiilor pentru risc ridicat până la 2 decembrie 2027 nu amână pregătirea, ci o face posibilă.

Formarea, instrument de conformare: cursurile APSAP conectate la aceste nevoi

Datele studiului și noul cadru legislativ conduc spre aceeași concluzie: adulții din România au nevoie de formare AI aplicată, dublată de competențe solide de protecția datelor și securitate cibernetică. Fundația Centrul de Formare APSAP acoperă ambele direcții:

• Curs Utilizarea Inteligenței Artificiale – lucru practic cu ChatGPT, Gemini, Claude și construirea de automatizări și agenți, exact formatul ghidat, pas cu pas, cerut de 79,3% dintre respondenți;
• Curs Responsabil cu Protecția Datelor DPO/GDPR – pentru organizațiile care integrează AI în fluxuri ce implică date personale și au nevoie de un specialist care să aplice corect GDPR în paralel cu AI Act;
• Curs Auditor Securitate Cibernetică – autorizat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), pentru evaluarea securității sistemelor, inclusiv a celor care înglobează componente AI;
• Curs Membri CSIRT – autorizat DNSC, pentru echipele de răspuns la incidente de securitate cibernetică, într-un context în care AI Act tratează explicit riscurile de securitate cibernetică ale modelelor de uz general.

Toate programele din zona de securitate pot fi consultate în secțiunea dedicată cursurilor de securitate cibernetică autorizate DNSC.

Metodologie

Chestionarul a fost aplicat online, în perioada 31 iulie – 3 august 2026, absolvenților cursului de utilizarea inteligenței artificiale organizat de Fundația Centrul de Formare APSAP. Au răspuns 82 de persoane. Întrebările cu alegere multiplă au permis selectarea a maximum 3 opțiuni, astfel încât procentele cumulate pot depăși 100%. Procentele sunt raportate la totalul de 82 de respondenți.

Întrebări frecvente

Ce nevoi de formare AI au adulții din România, potrivit studiului APSAP?

Studiul APSAP, realizat pe 82 de absolvenți ai cursului de utilizarea inteligenței artificiale, arată că 72% dintre respondenți nu au realizat încă nicio automatizare reușită cu AI, iar 92,7% nu au folosit niciodată un agent virtual. Cele mai cerute direcții de formare sunt agenții care generează documente (67,1%), agenții care procesează fișiere Excel (61%) și automatizarea sarcinilor recurente programate (51,2%), în format ghidat, pas cu pas.

Ce obligații din AI Act se aplică de la 2 august 2026?

De la 2 august 2026 se aplică obligațiile de transparență prevăzute la articolul 50 din AI Act: chatboturile trebuie să informeze utilizatorii că interacționează cu un sistem de inteligență artificială, deepfake-urile trebuie etichetate, iar conținutul sintetic trebuie marcat într-un format care poate fi citit automat. Pentru sistemele introduse pe piață înainte de 2 august 2026, obligația de marcare a conținutului generat se aplică de la 2 decembrie 2026. Obligațiile pentru sistemele cu risc ridicat din Anexa III au fost amânate, prin pachetul Digital Omnibus, până la 2 decembrie 2027.

Cine supraveghează aplicarea AI Act în România?

Prin memorandumul adoptat de Guvern la 12 martie 2026, ANCOM a fost desemnată autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact, ASF și BNR au atribuții pentru serviciile financiare, ANSPDCP supraveghează domeniile sensibile care implică date biometrice, migrație, justiție și procese democratice, iar ADR este autoritate de notificare. Legea națională privind organizarea supravegherii și regimul sancțiunilor este în curs de elaborare.

Ce cursuri organizează APSAP pentru utilizarea AI și conformarea cu noile reguli?

Fundația Centrul de Formare APSAP organizează Cursul Utilizarea Inteligenței Artificiale, dedicat lucrului practic cu instrumente AI și construirii de automatizări, precum și trei programe direct legate de protecția datelor și securitate: Responsabil cu Protecția Datelor DPO/GDPR, Auditor Securitate Cibernetică și Membri CSIRT, ultimele două fiind autorizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Despre Fundația Centrul de Formare APSAP

Fundația Centrul de Formare APSAP, înființată în 2014 și condusă de Bogdan-Costin Fârșirotu, este unul dintre cei mai importanți furnizori de formare profesională din România, cu o experiență a echipei de peste 20 de ani în formarea adulților. Cursanții provin, în proporție de 85/15, din companii private, organizații, multinaționale, experți și persoane fizice, respectiv din sectorul public. Fundația organizează cursuri autorizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației și Cercetării, programe autorizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică, precum și cursuri cu certificare proprie, susținute de platforma de e-learning elearning.apsap.ro, cu peste 500 de ore de lecții video.