Studiu APSAP: tot mai mulți angajați din România suferă de burnout. 40% dintre cei care lucrează în ture se simt mereu epuizați

Notă: Acest studiu al Centrului de Formare APSAP vizează angajații din sectoarele public și privat și face parte din activitatea de cercetare a organizației. APSAP se adresează în principal profesioniștilor din orice domeniu, companiilor private și persoanelor fizice.

Tot mai mulți angajați din România suferă de epuizare profesională (burnout), femeile fiind mai afectate decât bărbații. De asemenea, 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP. Printre cauzele principale se află oboseala, munca peste program, programul dezechilibrat, munca repetitivă și lipsa de liniște sau intimitate acasă.

„Studiul nostru, la care au răspuns 2.053 de angajați din sectoarele privat și public, evidențiază că epuizarea emoțională, fizică și mentală (burnout) este un sindrom real, cu impact negativ considerabil asupra performanței angajaților — un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat.

Mai mult, conform studiilor medicale internaționale, epuizarea fizică și mentală poate declanșa boli cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos, depresie și alte afecțiuni. Pe lângă munca în ture și cea repetitivă, este interesant că românii au declarat că însăși conviețuirea cu alte persoane într-un spațiu restrâns îi face să se simtă constant epuizați, din lipsa de spațiu personal, liniște și intimitate”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște burnout-ul ca fenomen asociat muncii încă din 2019, subliniind importanța gestionării stresului ocupațional. În țări precum Olanda, angajatul diagnosticat cu burnout poate beneficia de concediu medical până la 104 săptămâni, primind 77% din salariu. În România, burnout-ul nu este încă recunoscut ca boală, însă există o dezbatere în Senat privind acordarea de concediu medical pentru epuizare.

Femeile resimt mai intens presiunea profesională decât bărbații

Studiul arată că femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de muncă: 33,16% dintre femei se declară frecvent epuizate, față de doar 20,75% dintre bărbați. Deși femeile tind să muncească mai mult, să fie mai reziliente și să-și sprijine colegii, aceste eforturi sunt deseori subapreciate.

Nivelurile de epuizare la angajați, pe genuri — studiu APSAP

Programul dezechilibrat și lipsa odihnei sporesc riscul de epuizare

Tipul de program influențează semnificativ nivelul de epuizare. 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultății de a menține un program de somn regulat. În comparație, doar 25,59% dintre angajații cu program flexibil raportează aceeași intensitate. Munca în ture perturbă odihna și crește riscul de burnout, în timp ce un program flexibil oferă o mai bună gestionare a oboselii.

Activitățile repetitive duc la epuizare, creativitatea stimulează energia

Persoanele care desfășoară activități repetitive raportează un nivel ridicat de epuizare: 42,79% se simt frecvent epuizate. În schimb, doar 18,17% dintre cei cu activități creative experimentează aceleași niveluri. Rutina și monotonia reduc motivația și satisfacția, amplificând stresul, în timp ce activitățile creative oferă stimulare și varietate.

Nivelurile de epuizare în funcție de tipul de activitate — studiu APSAP

Lipsa spațiului personal sporește epuizarea

S-a constatat o diferență semnificativă în funcție de numărul de persoane care locuiesc în același spațiu: 65,49% dintre cei care împart locuința cu una sau mai multe persoane se simt aproape întotdeauna epuizați, față de 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.

Situația poate fi atribuită stresului suplimentar cauzat de lipsa spațiului personal și de gestionarea relațiilor interpersonale într-un mediu comun. Lipsa intimității împiedică odihna și refacerea după o zi stresantă, iar tensiunile sau conflictele între membrii gospodăriei pot amplifica stresul resimțit la muncă.

Nivelul de epuizare în funcție de numărul de persoane din locuință — studiu APSAP

Activitățile recreative, o soluție pentru prevenirea burnout-ului

Lipsa activităților recreative este strâns legată de niveluri ridicate de epuizare: 40% dintre cei care nu se implică deloc în activități recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, față de doar 24,74% dintre cei care dedică peste 12 ore pe săptămână unor astfel de activități.

Epuizarea în funcție de activitățile recreative — studiu APSAP

Sporturile, hobby-urile sau socializarea oferă o pauză mentală și contribuie la eliberarea de stres, îmbunătățind bunăstarea generală. Studiul subliniază importanța unor măsuri proactive din partea companiilor pentru a susține sănătatea mentală a angajaților: programe de asistență psihologică, flexibilitatea programului și spații dedicate relaxării. Fără astfel de intervenții, burnout-ul reduce productivitatea și poate cauza probleme de sănătate pe termen lung.

Ce este burnout-ul ocupațional

Burnout-ul ocupațional este o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală asociată activității profesionale, care afectează gândirea și emoțiile angajaților. Poate influența negativ performanța și motivația și poate contribui la probleme grave de sănătate. Burnout-ul nu înseamnă stres, deși stresul cronic duce la burnout, și nici depresie — este mai degrabă un răspuns psihologic la stresul cronic asociat muncii, în timp ce depresia este o tulburare de sănătate mentală mai complexă, care poate apărea independent de muncă.

Concluzie: prevenția burnout-ului, o responsabilitate a oricărui angajator

Burnout-ul nu ține cont de sectorul în care lucrezi — afectează deopotrivă angajații de la stat și din companii private. Iar prevenția ține de cultura organizațională: management atent, comunicare sănătoasă și echipe sprijinite. De aceea, formarea managerilor și a echipelor în dezvoltare personală, în resurse umane și în comunicare devine o investiție directă în sănătatea și performanța oamenilor. Vezi întregul portofoliu de cursuri acreditate online.

Notă: acest articol are scop informativ și de prevenție și nu reprezintă sfat medical. Persoanele care se confruntă cu epuizare severă ar trebui să consulte un specialist.

Despre Centrul de Formare APSAP

Centrul de Formare APSAP face parte dintr-un ecosistem construit începând cu 2006, anul în care a fost înființată Asociația Profesională a Specialiștilor în Administrație Publică (APSAP). În 2014 a fost fondată Fundația Centrul de Formare APSAP, care operează astăzi programele de formare profesională. Cu o experiență a membrilor săi de peste 20 de ani, APSAP este unul dintre cei mai mari furnizori de formare profesională din România, pentru sectoarele public și privat.

APSAP nu este un furnizor dedicat exclusiv sectorului public; activitatea actuală este orientată majoritar către piața muncii și mediul privat — profesioniști, companii și persoane fizice. Cursurile acoperă domenii precum resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale, management de proiect, securitate cibernetică și altele. Toate cursurile sunt autorizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației.

Sute de companii private aleg, an de an, serviciile APSAP. De-a lungul activității, Centrul de Formare APSAP a organizat mii de programe de formare și conferințe naționale, la care au participat peste 250.000 de persoane, la care se adaugă zecile de mii de participanți la sesiunile gratuite de perfecționare. Corpul de lectori este alcătuit din 75 de formatori practicieni.