Studiu APSAP: doar 8% dintre angajații cu venituri mari consideră economisirea o prioritate

Notă: Acest studiu al Centrului de Formare APSAP vizează comportamentul financiar al angajaților din România și face parte din activitatea de cercetare a organizației. APSAP se adresează în principal profesioniștilor din orice domeniu, companiilor private și persoanelor fizice.

Angajații din România nu pun accent pe educația financiară: cei cu venituri ridicate, de peste 10.000 de lei lunar, nu consideră economisirea o prioritate, în timp ce 4 din 10 români utilizează până la 90% din venitul lunar. De asemenea, 60% dintre angajați se declară moderat mulțumiți de modul în care își administrează cheltuielile, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP.

Realizat pe un eșantion de 1.529 de angajați din mediul urban și rural, studiul dezvăluie cum își administrează românii resursele financiare — obiceiuri legate de economisire, investiții, datorii și priorități financiare.

„Studiul nostru arată că doar 8% dintre angajații cu venituri de peste 10.000 de lei lunar consideră economisirea foarte importantă. Practic, indiferent de mediu, cei mai mulți angajați cu venituri ridicate nu consideră economisirea o prioritate. Această tendință poate sugera un nivel de confort financiar crescut, dar și un consum orientat către îmbunătățirea calității vieții, fără o planificare riguroasă. Totuși, educația financiară este esențială inclusiv pentru cei cu venituri ridicate: confortul de moment nu poate substitui siguranța pe termen lung”, punctează Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.

Cum își gestionează românii banii

Cum își gestionează românii venitul lunar — studiu APSAP

Aproape 4 din 10 români utilizează până la 90% din venitul lunar, iar 17% peste 90%. Atunci când nu au bani, 74% renunță la unele cheltuieli, aproape 22% folosesc economiile sau un card de credit, iar 4% împrumută bani.

Totuși, 42% aleg mai des să cheltuiască pe nevoi decât pe dorințe, iar 60% se declară satisfăcuți de modul în care își gestionează cheltuielile. În privința investițiilor, aproape 63% declară că nu au investit niciodată într-un instrument financiar — piață de capital, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare.

Pe ce cheltuiesc românii banii

Peste 36% dintre respondenți își monitorizează cheltuielile săptămânal, iar 13% nu le monitorizează deloc. Peste 71% dintre bărbați își urmăresc cheltuielile zilnic sau săptămânal, față de 57% dintre femei.

Ca tipuri de cheltuieli, bărbații cheltuiesc cel mai mult pe divertisment și îmbrăcăminte, iar femeile alocă sume mai mari pentru educație, sănătate și animale de companie. Femeile sunt și mai atrase de promoții: 11% au indicat acest lucru, față de doar 5,5% dintre bărbați.

Sănătatea, preocuparea principală pentru persoanele de peste 60 de ani

Prioritizarea cheltuielilor diferă în funcție de vârstă. Pentru persoanele de peste 60 de ani, sănătatea este principala preocupare financiară: 83% dintre acestea alocă sume considerabile pentru îngrijirea sănătății — tratamente, controale periodice și transport medical.

„Persoanele în vârstă se confruntă cu o presiune financiară considerabilă în privința cheltuielilor pentru sănătate. Peste 52% dintre tinerii între 18 și 25 de ani acordă prioritate cheltuielilor pentru divertisment și activități recreative. În schimb, veniturile persoanelor de peste 60 de ani rareori depășesc 3.000 de lei, iar o proporție semnificativă merge către servicii medicale”, declară Anca Bașturea, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.

Comparativ, tinerii alocă mult mai puține resurse pentru sănătate — doar 38% dintre cei între 18 și 25 de ani declară interes pentru acest tip de cheltuieli. Lipsa unui comportament proactiv și insuficiența educației medicale, în special în prevenție, sunt factori determinanți.

Cât despre nivelul de studii, 80% dintre respondenții din mediul rural cu venituri sub 2.000 de lei au doar liceul finalizat, față de 11% dintre cei din mediul urban aflați în aceeași categorie de venituri. Acest decalaj educațional are consecințe directe asupra șanselor de a accesa locuri de muncă mai bine plătite și de a dezvolta obiceiuri financiare sănătoase. În mediul rural, accesul limitat la studii este influențat de lipsa infrastructurii, resursele reduse ale familiilor și rata crescută a abandonului școlar.

Concluzie: educația financiară, o competență pentru toți

Studiul arată că educația financiară lipsește la toate nivelurile de venit — de la cei care abia se descurcă, la cei cu salarii mari care nu economisesc. Iar aceasta este o competență care se învață, nu un dat. De aceea, programele de competențe antreprenoriale și educație financiară, alături de cele de contabilitate și dezvoltare personală, ajută oamenii — angajați sau antreprenori — să ia decizii financiare mai bune. Vezi întregul portofoliu de cursuri acreditate online.

Despre Centrul de Formare APSAP

Centrul de Formare APSAP face parte dintr-un ecosistem construit începând cu 2006, anul în care a fost înființată Asociația Profesională a Specialiștilor în Administrație Publică (APSAP). În 2014 a fost fondată Fundația Centrul de Formare APSAP, care operează astăzi programele de formare profesională. Cu o experiență a membrilor săi de peste 20 de ani, APSAP este unul dintre cei mai mari furnizori de formare profesională din România, pentru sectoarele public și privat.

APSAP nu este un furnizor dedicat exclusiv sectorului public; activitatea actuală este orientată majoritar către piața muncii și mediul privat — profesioniști, companii și persoane fizice. Cursurile acoperă domenii precum resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale, management de proiect, securitate cibernetică și altele. Toate cursurile sunt autorizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației.

Sute de companii private aleg, an de an, serviciile APSAP. De-a lungul activității, Centrul de Formare APSAP a organizat mii de programe de formare și conferințe naționale, la care au participat peste 250.000 de persoane, la care se adaugă zecile de mii de participanți la sesiunile gratuite de perfecționare. Corpul de lectori este alcătuit din 75 de formatori practicieni.