Studiu APSAP 2026: plătim statul, dar alegem privatul. Radiografia României active, de la taxe la siguranța digitală

Analiză APSAP | august 2026

Un eșantion de 3.591 de cursanți APSAP descrie o ruptură tot mai clară între ce plătește contribuabilul și ce simte că primește înapoi. Fiscalitatea, sănătatea, educația și securitatea cibernetică spun aceeași poveste: obligațiile cresc mai repede decât încrederea.

Date-cheie: 81,6% consideră impozitarea excesivă; 65,6% aleg servicii medicale private; 58% văd instituțiile nepregătite cibernetic; 46,7% spun că educația publică a scăzut.

Pe scurt: contribuabilul nu mai judecă statul după promisiuni, ci după factura dublă

Când 81,6% dintre respondenți spun că impozitarea este excesivă, cifra este deja un semnal politic și economic. Când 65,6% declară că apelează de regulă la servicii medicale private, semnalul devine personal. Iar când 58% consideră instituțiile publice nepregătite pentru atacuri cibernetice, problema intră direct în zona de continuitate a serviciilor de care depindem toți.

Cele trei rezultate nu trebuie citite separat. Ele descriu aceeași fisură: cetățeanul contribuie obligatoriu, apoi cumpără din nou, individual, sănătate, competențe și siguranță. Statul încasează, însă nu mai convinge că transformă contribuția în servicii previzibile.

O precizare despre cine publică aceste date: APSAP este singurul furnizor de formare profesională din România care își analizează sistematic piața muncii și percepțiile cursanților și care publică propriile studii. Nu ne limităm la a livra cursuri: măsurăm, an de an, ce simt oamenii care muncesc, învață și plătesc.

„Nu avem doar o problemă de nivel al taxelor. Avem o problemă de randament public. Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce.”

Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP

Cine a răspuns: un barometru al României active, nu un sondaj reprezentativ național

Studiul APSAP a colectat 3.591 de răspunsuri între 19 martie 2025 și 12 august 2026. Participanții sunt cursanți ai programelor online ale organizației: angajați, antreprenori, studenți și experți, în marea lor majoritate contribuabili din mediul privat. Eșantionul este unul de conveniență și nu este reprezentativ statistic pentru întreaga populație a României. Valoarea lui este alta: surprinde percepțiile unui public care investește voluntar în formare continuă și care interacționează direct cu piața muncii, cu fiscalitatea și cu serviciile publice.

Prin urmare, formularea corectă nu este „toți românii cred”, ci „în eșantionul APSAP, preponderent urban, educat și activ profesional, percepția dominantă este”. Această precizare nu slăbește concluziile. Le spune corect locul: în segmentul care muncește, învață, plătește și compară.

Fiscalitatea: statul colectează puțin din economie, dar stoarce cel mai mult din salariu

81,6% dintre respondenți consideră că impozitarea în România este excesivă. Doar 11,3% spun că nu este, iar 7,1% nu au o opinie. Percepția traversează statutul profesional: 83,6% în mediul privat, 77,9% în sectorul public și 80,8% dintre cei neangajați răspund „da”.

Alte rezultate explică de ce. 72% cred că statul nu încurajează inițiativa privată și dezvoltarea economică. 84,2% consideră corectă, total sau parțial, ideea că infrastructura digitală a statului a fost construită mai ales pentru colectarea taxelor. Iar 54,8% spun că în ultimele 12 luni au fost nevoiți să folosească din economii ori au rămas complet fără ele.

Aici apare un paradox pe care statistica europeană îl face și mai dureros. Potrivit datelor Eurostat, în 2024 taxele și contribuțiile sociale au reprezentat 28,8% din PIB în România, al doilea cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, față de o medie de 40,4%. În același timp, România a încheiat 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 7,9% din PIB. Și totuși, tot Eurostat arată că un angajat român fără copii cedează statului 41,5% din salariul brut, cea mai mare pondere din Uniune, față de o medie europeană de 29,1%. Nici familiile nu scapă: pentru o familie cu un singur venit și doi copii, România rămâne pe primul loc, cu 33,4%, în timp ce media Uniunii este de doar 8%.

Puse cap la cap, cele trei cifre spun totul: statul colectează puțin la nivel agregat, cheltuiește mult peste venituri, iar factura ajunge disproporționat la cei ușor de identificat, de declarat și de controlat: salariații și firmele corecte. O fiscalitate poate fi mică în PIB și totuși sufocantă pentru cei care se conformează.

„România pare să aibă un stat care nu reușește să colecteze suficient de la economie, dar reușește să îi obosească tocmai pe cei care se conformează. Aceasta nu este eficiență fiscală. Este o penalizare a predictibilității.”

Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP

Pentru profesioniștii care trebuie să navigheze zilnic acest hățiș, de la contabili la antreprenori, am construit programele de contabilitate și fiscalitate, actualizate permanent la ritmul modificărilor legislative.

Sănătatea: contribuția este obligatorie, încrederea se cumpără din privat

65,6% dintre participanții la studiu spun că, atunci când au o problemă de sănătate, apelează de regulă la servicii medicale private. Procentul ajunge la 72,3% în rândul angajaților din mediul privat și la 53,1% în rândul angajaților din sectorul public. Chiar și oamenii care lucrează în sistemul de stat aleg, în majoritate, privatul ca primă opțiune.

Iar fenomenul nu ține de avere, ci de neîncredere: chiar și respondenții cu venituri sub 3.000 de lei net pe lună aleg privatul în proporție de 60,1%, iar la venituri de peste 14.000 de lei procentul urcă la peste 80%. Oamenii nu merg la privat pentru că își permit lejer, ci pentru că nu își permit riscul de a nu fi tratați.

Percepția investițiilor este la fel de severă. Numai 6,2% spun că au observat investiții semnificative în sănătatea publică în ultimii patru ani. Restul de 93,8% vorbesc despre investiții insuficiente, cu impact redus, puține sau nesemnificative.

Datele europene oferă un reper rece. În 2023, potrivit Eurostat, România a fost singurul stat din Uniunea Europeană cu cheltuieli curente pentru sănătate sub 1.000 de euro pe locuitor, iar la ajustarea prin puterea de cumpărare a rămas tot pe ultimul loc, cu 1.776 PPS pe locuitor.

În acest context apare ceea ce putem numi tripla povară percepută. Salariatul plătește CASS din venit. Dacă obține anumite venituri nesalariale, inclusiv din investiții sau chirii, poate datora separat CASS atunci când sunt îndeplinite condițiile și plafoanele legale. Iar când are nevoie de un medic, plătește din nou, la privat. Nu este o triplă taxare universală în sens juridic, dar este o experiență economică reală pentru o parte semnificativă dintre contribuabili.

„CASS nu este un abonament de fidelitate. Oamenii votează cu programarea, cu timpul și cu cardul. Când aproape două treimi dintr-un eșantion educat aleg privatul, sistemul public a pierdut mai întâi încrederea, apoi pacientul.”

Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP

Cei care lucrează în sistemul sanitar știu că schimbarea reală începe cu managementul calității, nu cu lozincile. Este exact zona în care pregătim specialiști prin cursul de managementul calității serviciilor de sănătate, autorizat ANMCS.

Securitatea cibernetică: intuiția publicului a precedat incidentul ANCPI

58% dintre respondenți consideră instituțiile publice nepregătite pentru atacuri cibernetice. 30,2% le văd moderat pregătite, 9,9% nu știu, iar numai 1,8% le consideră foarte bine pregătite.

Rezultatul devine cu adevărat relevant prin cronologie. Dintre cele 3.434 de răspunsuri colectate înainte de 15 iulie 2026, 57,9% indicau deja nepregătirea instituțiilor. Studiul nu a „prezis” atacul. A surprins însă, înaintea lui, percepția unei vulnerabilități sistemice.

Pe 14 iulie 2026, un atac ransomware a scos din funcțiune sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, într-un incident investigat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Aproape o lună, activitatea de carte funciară a României a fost blocată: fără extrase, fără intabulări, fără tranzacții imobiliare. La repornirea etapizată a sistemului e-Terra, în 11 și 12 august, aproximativ 94.000 de cereri așteptau la coadă, iar în prima săptămână de la reluare s-au înregistrat peste 200.000 de cereri, potrivit conducerii ANCPI. Un atac nu oprește doar servere. Oprește contracte, credite, tranzacții și încrederea oamenilor că statul își poate continua activitatea.

Două detalii din studiu completează tabloul. Primul: chiar și angajații statului își dau nota. 49,7% dintre respondenții care lucrează în sectorul public consideră propriile instituții nepregătite. Al doilea: 85,5% dintre cei care văd instituțiile vulnerabile cibernetic cred, total sau parțial, și că digitalizarea statului a fost orientată în principal către colectarea taxelor. Cetățeanul vede un stat capabil să îi ceară rapid, dar nu la fel de capabil să îi protejeze datele și serviciile.

„Securitatea cibernetică nu este un proiect IT și nu se rezolvă cu o achiziție. Este continuitatea serviciului public. Serverul fără proceduri testate și fără oameni instruiți rămâne doar o cutie scumpă.”

Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP

Răspunsul serios nu stă doar în echipamente, ci în oameni pregătiți. De aceea am dezvoltat cursurile de securitate cibernetică autorizate DNSC, pentru specialiștii care trebuie să apere infrastructurile critice, publice sau private.

Educația: verdictul se înăsprește odată cu vârsta

46,7% dintre respondenți spun că educația publică a scăzut, ușor sau semnificativ, în ultimii patru ani. 26,5% cred că a rămas la fel, iar 26,8% observă o îmbunătățire. Balanța este clar negativă, dar nu uniformă.

În grupa 18-25 de ani, cei mai apropiați de băncile școlii, 32,1% văd un declin, 31,8% o îmbunătățire, iar 36,2% spun că situația a rămas la fel. Critica se accentuează odată cu vârsta: la 50-55 de ani, 54,5% văd un declin. Nu putem spune din aceste date că tinerii au abandonat educația. Putem spune că adulții cu experiență mai lungă în piața muncii judecă sistemul mai aspru.

Întrebarea despre cea mai mare lipsă a sistemului arată și direcția: 36,5% indică o programă actualizată și relevantă pentru piața muncii, cu mult peste reformele clare (12,9%) și pregătirea profesorilor (12,8%). Mesajul nu este doar „mai mulți bani”. Este „mai multă relevanță”.

Statistica europeană confirmă presiunea: potrivit Eurostat, în 2025 România a avut cea mai mare rată din Uniunea Europeană a părăsirii timpurii a educației și formării, 15,5%, față de o medie de 9,1%.

„Educația nu se prăbușește într-o zi. Se uzează lent, prin programe rămase în urmă, profesori lăsați singuri și absolvenți care descoperă că diploma nu ține loc de competență. Când relevanța dispare, piața muncii trimite nota de plată.”

Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP

Formarea continuă: avem obligația în lege, dar lipsește sancțiunea

Dacă școala nu mai livrează relevanță, singura plasă de siguranță a unui adult activ este educația continuă. Iar aici legea sună bine doar pe hârtie. Codul muncii obligă angajatorii, la articolul 194, să asigure participarea salariaților la programe de formare profesională cel puțin o dată la doi ani dacă au minimum 21 de angajați și cel puțin o dată la trei ani dacă au sub 21. Angajatorii cu peste 20 de salariați au și obligația unui plan anual de formare.

Problema este forța de aplicare: lista contravențiilor din Codul muncii nu prevede nicio amendă distinctă pentru încălcarea acestei obligații. Salariatul are un remediu individual, concediul plătit pentru formare profesională de până la 10 zile lucrătoare, dar un drept pe care trebuie să ți-l revendici singur nu înlocuiește un mecanism real de verificare.

Ca să înțelegeți absurdul: dacă nu afișezi CUI-ul societății la loc vizibil, vine controlul și te amendează. Dar dacă de zece ani nu ai trimis niciun angajat la nicio formă de pregătire profesională, nu vine nimeni să te întrebe nimic. Avem un drept fără sancțiune, adică un drept decorativ. În opinia mea, aici nu e nevoie de bani de la buget, ci de o singură frază în lege.

„În România, controlul găsește repede hârtia lipsă sau informația neafișată. Mai greu întreabă cineva cum este posibil ca un angajat să nu fi fost trimis la nicio formă de pregătire în zece ani. Competența nu are chitanță la vedere, dar lipsa ei se vede în fiecare serviciu prost.”

Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP

Până când legea prinde dinți, responsabilitatea rămâne la fiecare dintre noi. Cei care vor să își ia soarta profesională în propriile mâini pot începe cu fundamentele: cursul de competențe antreprenoriale și educație financiară este exact genul de pregătire pe care școala ar fi trebuit să ne-o dea tuturor.

Geopolitica: România rămâne europeană, dar nu se simte pregătită

81,1% dintre respondenți spun că România trebuie să rămână în Uniunea Europeană. Doar 4,8% susțin ieșirea, iar 14,1% nu știu. Atașamentul european este net și reprezintă unul dintre cele mai stabile rezultate ale studiului.

În schimb, 57,3% consideră România destul de nepregătită sau complet nepregătită să gestioneze un conflict militar în regiune, iar la întrebarea dacă poziția geopolitică actuală a țării este una corectă, cel mai frecvent răspuns este, poate, cel mai sincer: 39,1% spun pur și simplu că nu știu.

În plan personal, exact 50% ar pleca din România dacă ar avea ocazia, fără ezitare sau temporar. La 18-25 de ani, ponderea urcă la 57,1%. Doar 3% spun că nu ar pleca pentru că sunt complet mulțumiți de viața de aici. Aceste rezultate nu descriu o populație antieuropeană. Descriu una care își păstrează ancora europeană, dar nu este convinsă că administrația națională poate transforma apartenența în siguranță, oportunitate și direcție.

Democrația și participarea civică: vedem declinul, dar reacționăm rar

51,4% consideră că democrația este într-un declin vizibil, se îndreaptă spre autoritarism sau este deja doar aparentă. Alți 39,9% spun că sistemul funcționează, dar cu probleme semnificative. Numai 8,7% cred că funcționează bine și respectă principiile democratice.

Cu toate acestea, 54,5% se implică rar sau niciodată în proteste, petiții ori dezbateri publice, 32,9% participă ocazional și doar 12,6% destul de des sau foarte des. Aici este una dintre cele mai incomode concluzii ale studiului: neîncrederea a devenit mai puternică decât participarea.

„Democrația nu se repară prin neîncredere privată și comentarii între prieteni. Dacă vedem declinul, dar participăm rar, lăsăm instituțiile fără presiunea sănătoasă care le obligă să se corecteze.”

Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP

Ce ar trebui să înțeleagă decidenții și angajatorii

Fiscalitatea nu mai poate fi discutată fără calitatea serviciilor: contribuabilul nu compară doar cote, ci și timpul pierdut, schimbarea regulilor și costul alternativelor private. Sănătatea publică are nevoie de rezultate vizibile pentru pacient, nu doar de bugete anunțate, pentru că alegerea privatului este un vot de neîncredere exprimat prin plată. Securitatea cibernetică trebuie tratată ca serviciu public esențial, în care auditul, procedurile, exercițiile și formarea oamenilor contează cel puțin cât tehnologia. Educația trebuie reconectată la competențe, cu programe relevante și profesori pregătiți, înaintea discursului generic despre reformă. Iar formarea continuă a angajaților trebuie verificată și stimulată real, pentru că o obligație fără aplicare rămâne o propoziție frumoasă în lege.

Formarea profesională nu poate înlocui reforma statului. Poate însă reduce vulnerabilitatea oamenilor și a organizațiilor până când reforma ajunge din urmă realitatea.

„Paradoxul României este simplu și dureros: plătim din ce în ce mai mult pentru a ne cumpăra separat ceea ce ar trebui să primim funcțional. Dacă statul nu schimbă acest raport, va continua să colecteze contribuții și să piardă încredere.”

Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP

Despre studiu și despre organizator

Studiul a fost derulat de Fundația Centrul de Formare APSAP prin chestionar online autoadministrat, între 19 martie 2025 și 12 august 2026, pe un eșantion de 3.591 de respondenți. Datele pot fi preluate liber, cu citarea sursei.

Cu peste douăzeci de ani de activitate, 27 de autorizări în vigoare și mai mult de 250.000 de participanți formați, Fundația Centrul de Formare APSAP lucrează astăzi preponderent cu mediul privat: aproximativ 85% dintre cursanți vin din companii, organizații și multinaționale ori se înscriu ca persoane fizice și experți, restul de circa 15% provenind din sectorul public. APSAP este singurul furnizor de formare din România care merge dincolo de cursuri: analizează piața muncii, măsoară percepțiile oamenilor activi și pune rezultatele, gratuit, la dispoziția publicului și a presei.

Metodologie și limite

Perioada de colectare: 19 martie 2025 – 12 august 2026. Volum analizat: 3.591 de răspunsuri complete. Public: cursanți ai programelor online ale Fundației Centrul de Formare APSAP, autorizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării. Eșantion de conveniență, neprobabilistic: rezultatele nu sunt reprezentative statistic pentru populația generală a României. Procentele agregate reunesc opțiuni de răspuns compatibile, iar din cauza rotunjirii unele totaluri pot diferi cu 0,1 puncte procentuale. Asocierile dintre răspunsuri descriu eșantionul și nu demonstrează cauzalitate.

Surse externe de context

Datele europene și legislative menționate în analiză provin din: Eurostat, ponderea taxelor și contribuțiilor sociale în PIB (2024); Eurostat, finanțele guvernamentale, deficit și datorie (2025); Eurostat, cheltuielile pentru sănătate (2023); Eurostat, părăsirea timpurie a educației și formării (2025); Codul muncii, articolele 194 și 195. Analiza tehnică a incidentului ANCPI a fost publicată de Directoratul Național de Securitate Cibernetică pe dnsc.ro.

Preluări în presă

În primele zile de la publicare, studiul a fost preluat de 20 de redacții naționale, între care Adevărul, Forbes România, News.ro, Mediafax și România TV. Datele au fost invocate public în susținerea proiectului legislativ PL-x 186/2024, care propune ca o parte din contribuția de asigurări sociale de sănătate să poată fi administrată de un asigurător privat ales de contribuabil, inițiativă readusă în dezbatere de deputata Cristina Prună.

Comunicat preluat de Adevărul, Forbes România, Economedia, StartupCafe.ro, Revista Cariere, CursDeGuvernare.ro, Capital, News.ro, G4Media, Mediafax, Financiarul, Afaceri.news, Espress.ro, Wall-Street.ro, XCHG.ro, Oficiul de Știri, Știri pe Surse, România TV, Ziarul Profit și Playtech.

Într-un al doilea val de preluări, în septembrie, redacțiile au reluat concluziile studiului pe educație, piața muncii și intenția de emigrare: Revista Cariere, Piața Financiară, Capital, Wall-Street.ro, Europa FM, Adevărul și TVR Info, care a difuzat concluziile și în format video, cu sursa afișată pe ecran.

Întrebări frecvente

Câți oameni au participat la studiul APSAP?

Au fost analizate 3.591 de răspunsuri complete, colectate între 19 martie 2025 și 12 august 2026, de la cursanți ai programelor online APSAP.

Este studiul APSAP reprezentativ pentru toată populația României?

Nu. Este un eșantion de conveniență format din cursanți APSAP, preponderent urban, cu studii superioare și activ profesional. Rezultatele descriu acest public și nu trebuie generalizate statistic la întreaga populație.

Care este principala concluzie despre fiscalitate?

81,6% dintre respondenți consideră impozitarea excesivă, iar 84,2% cred, total sau parțial, că digitalizarea statului a fost orientată în principal spre colectarea taxelor.

Câți respondenți aleg servicii medicale private?

65,6% spun că apelează de regulă la servicii medicale private când au o problemă de sănătate, deși contribuția la sistemul public este obligatorie.

Ce cred respondenții despre securitatea cibernetică a instituțiilor?

58% consideră instituțiile publice nepregătite pentru atacuri cibernetice. Procentul era deja 57,9% în răspunsurile colectate înainte de incidentul ANCPI din iulie 2026.

Ce spune studiul despre educația publică?

46,7% văd un declin în ultimii patru ani, 26,5% spun că situația a rămas la fel și 26,8% observă o îmbunătățire.

Bogdan-Costin FÂRȘIROTU
Fondator și președinte, Fundația Centrul de Formare APSAP

Absolvent al Facultății de Administrație Publică din cadrul SNSPA, cu formare academică în managementul afacerilor publice și studii universitare în drept. Antreprenor cu peste 20 de ani de experiență în formare profesională, conduce APSAP, organizație cu peste 250.000 de participanți. Este autor de analize, coordonator al studiilor APSAP despre piața muncii și dezvoltarea competențelor și realizatorul podcastului „Despre Viață și Carieră”.