Achizițiile inutile și proiectele de fațadă, printre principalele surse de risipă
București, octombrie 2026: Aproape 7 din 10 angajați ai statului nu văd rezultate clare sau consideră că îmbunătățirile sunt sub așteptări în urma fondurilor publice cheltuite sau atrase de România în ultimii ani. Doar 30,1% dintre bugetari spun că investițiile au produs schimbări concrete în instituțiile în care lucrează, în timp ce peste jumătate consideră că în sectorul public sunt realizate proiecte și achiziții inutile pentru justificarea cheltuirii banilor alocați. Contractele de consultanță, posturile fără utilitate clară și platformele informatice slab concepute se numără printre principalele surse de risipă identificate într-un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP în rândul a 2.169 de angajați din sectorul public.
Banii publici sunt cheltuiți, dar rezultatele nu sunt întotdeauna vizibile nici măcar pentru angajații instituțiilor statului. Angajații semnalează existența unor cheltuieli discutabile, de la servicii de consultanță și achiziții de echipamente cu utilitate redusă până la proiecte de modernizare care schimbă imaginea instituțiilor, dar nu rezolvă problemele reale.
Bani publici cheltuiți, rezultate sub așteptări. Ce spun angajații statului
Potrivit sondajului APSAP, doar 30,1% dintre respondenți spun că fondurile cheltuite sau atrase de România în ultimii ani s-au transformat în rezultate concrete în instituțiile în care lucrează, precum sedii modernizate, dotări noi sau procese administrative îmbunătățite.
În schimb, 42,7% afirmă că au observat doar schimbări parțiale, sub nivelul așteptărilor, iar 23,3% nu văd niciun rezultat vizibil al acestor investiții.
Astfel, 66% dintre angajații consultați fie nu identifică rezultate, fie consideră că acestea sunt insuficiente.
Alți 3,9% dintre respondenți spun că există investiții, dar acestea avantajează inegal instituția.
„Este îngrijorător că o parte importantă dintre angajații statului nu văd rezultate concrete ale investițiilor publice, chiar în instituțiile în care lucrează. Diferențele dintre categoriile de angajați arată că impactul acestor investiții este perceput diferit, însă problema de fond rămâne aceeași: cheltuirea banilor nu trebuie confundată cu obținerea unor rezultate. Nu este suficient ca o instituție să atragă fonduri, să cumpere echipamente sau să finalizeze proiecte. Aceste investiții trebuie să producă schimbări reale, să simplifice activitatea angajaților și să îmbunătățească serviciile oferite cetățenilor. Altfel, riscăm să cheltuim bani publici fără să rezolvăm problemele pentru care au fost alocați.”
Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP
Unde se risipesc banii publici: consultanță, posturi inutile și softuri prost concepute
Angajații statului indică mai multe categorii de cheltuieli pe care le consideră surse importante de risipă.
Potrivit sondajului APSAP, principalele probleme semnalate sunt:
- 30,6% – contractele de consultanță sau serviciile externe cu valoare discutabilă
- 29,3% – menținerea unor structuri sau posturi fără utilitate clară
- 28,8% – softurile și platformele informatice slab concepute
- 22,7% – achizițiile de echipamente sau dotări cu utilitate redusă
- 21,8% – cheltuielile administrative disproporționate
- 18,6% – proiectele de modernizare cu impact predominant de imagine
Respondenții au putut selecta maximum două variante.
În funcție de nivelul studiilor, aceștia au răspuns diferit. Contractele de consultanță sunt indicate de 31,6% dintre angajații cu studii superioare, față de 12,1% dintre cei cu studii medii sau postliceale, mai arată sondajul realizat de Centrul de Formare APSAP.
În schimb, achizițiile de echipamente cu utilitate redusă sunt reclamate de 39,3% dintre respondenții cu studii medii sau postliceale, comparativ cu 21,8% dintre cei cu studii superioare.
Peste jumătate dintre bugetari reclamă achizițiile făcute pentru a justifica cheltuirea fondurilor
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale sondajului privește proiectele care generează achiziții inutile, realizate în principal pentru a justifica utilizarea unor sume deja alocate.
50,3% dintre respondenți consideră că fenomenul este prezent în mare sau în foarte mare măsură în sectorul public.
Mai exact, 37,4% spun că astfel de proiecte apar în mare măsură, iar 12,9% consideră că apar în foarte mare măsură. Numai 11,6% apreciază că fenomenul nu există deloc.
Rezultatele sugerează o problemă în modul în care sunt planificate și utilizate bugetele instituțiilor: în loc ca o nevoie concretă să determine o achiziție, există situații în care cheltuiala este percepută ca fiind realizată pentru consumarea fondurilor disponibile.
Totuși, când sunt întrebați despre propria instituție, respondenții descriu o situație mai puțin gravă.
Astfel, 54,4% afirmă că nu au observat achiziții făcute doar pentru bifarea indicatorilor de proiect, iar 22,2% spun că au întâlnit asemenea situații rar. În schimb, 17,5% declară că le-au observat ocazional, iar 5,9% frecvent.
Diferența arată că percepția asupra problemelor din întregul sector public este mai negativă decât experiența raportată la nivelul propriei instituții.
Proiecte de fațadă: 6 din 10 bugetari spun că există modernizări fără rezultate reale
Modernizările care arată bine în prezentări, dar nu produc efecte concrete, reprezintă o altă problemă semnalată de angajații statului.
60,8% dintre respondenți afirmă că astfel de proiecte apar cel puțin ocazional în instituțiile în care lucrează. Din totalul respondenților, 39,2% spun că situațiile apar ocazional, 16,1% declară că apar des, iar 5,5% foarte des.
O altă întrebare din sondaj arată că 30,5% dintre angajați consideră că instituțiile cheltuiesc ocazional bani pentru imagine și aparența de modernizare, în detrimentul nevoilor reale.
Alți 23,5% spun că acest lucru se întâmplă des, iar 8,7% foarte des.
Prin urmare, aproape o treime dintre respondenți consideră că instituțiile acordă frecvent prioritate imaginii în locul rezolvării problemelor concrete.
Datele ridică întrebări despre eficiența proiectelor publice și despre modul în care este evaluat succesul investițiilor: prin sumele cheltuite și proiectele finalizate sau prin beneficiile reale pentru angajați și cetățeni.
Aproape jumătate dintre bugetari nu au simțit niciun beneficiu profesional din fondurile europene
Nici fondurile europene nu sunt percepute ca producând beneficii directe pentru o parte importantă dintre angajații sectorului public.
Potrivit sondajului APSAP, principalele rezultate arată că:
- 46,9% dintre respondenți nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct din utilizarea fondurilor europene.
- 42% dintre angajați nu au observat beneficii personale concrete din fondurile europene.
- 21,7% dintre respondenți au identificat doar beneficii personale parțiale, fără să le resimtă direct sau constant.
- Doar 11,8% declară că au beneficiat personal și direct de fonduri europene, prin proiecte, burse sau finanțări.
Lipsa beneficiilor profesionale este resimțită mai puternic de angajații cu venituri mici. În rândul celor care câștigă sub 5.000 de lei, 52,4% spun că nu au beneficiat profesional de fondurile europene, comparativ cu 36,5% dintre cei cu venituri de peste 9.000 de lei.
„Fondurile europene sunt prezentate drept unul dintre principalele motoare de modernizare a administrației publice, însă aproape jumătate dintre angajații statului spun că nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct. Este un semnal de alarmă care ridică întrebări despre eficiența investițiilor și despre modul în care sunt folosiți acești bani. Nu este suficient să atragem fonduri europene și să raportăm proiecte finalizate, dacă rezultatele nu se reflectă și în activitatea de zi cu zi a instituțiilor. Desigur, nu toate investițiile trebuie să aducă beneficii directe angajaților, însă este esențial să putem demonstra ce s-a schimbat concret, cine beneficiază de aceste investiții și în ce măsură banii cheltuiți au contribuit la îmbunătățirea serviciilor publice.”
Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP
Bani cheltuiți, dar fără rezultate suficiente. Ce arată nemulțumirile angajaților statului
Sondajul APSAP conturează o imagine critică asupra modului în care sunt percepute cheltuielile publice chiar din interiorul instituțiilor.
De la contractele de consultanță și achizițiile de echipamente până la platformele informatice și proiectele de modernizare, angajații identifică numeroase domenii în care consideră că banii ar putea fi folosiți mai eficient.
Problema nu este doar cât cheltuiește statul, ci și ce obține în schimbul acestor sume. O investiție în digitalizare, de exemplu, ar trebui să reducă birocrația și timpul pierdut, nu doar să adauge încă o platformă informatică. La fel, modernizarea unui sediu ar trebui să îmbunătățească efectiv activitatea instituției și serviciile oferite cetățenilor.
Cine este Centrul de Formare APSAP și de ce publică sondaje despre sectorul public?
Centrul de Formare APSAP este un furnizor național de formare profesională pentru persoane fizice, profesioniști, companii și organizații. Aproximativ 85% din activitate se adresează mediului privat, circa 15% sectorului public. Sondajele despre instituțiile statului, precum cel de față, le realizăm din poziția de observator al mediului privat, pentru companiile și contribuabilii care finanțează bugetul. Fundația Centrul de Formare APSAP, înființată în 2014 pe experiența unei echipe active din 2006, are peste 20 de ani de experiență în formare, deține 27 de autorizări și recunoașteri oficiale, a pregătit peste 250.000 de participanți și are nota 5/5 din peste 15.500 de recenzii Google. Platforma proprie de e-learning însumează peste 500 de ore de lecții, în 26 de programe.
Între programele autorizate se numără și cursul Expert Accesare Fonduri Europene, susținut de Cristian Marinaș și Răzvan Cătălin Dobrea, pentru cei care scriu și implementează proiecte cu finanțare europeană. Ce verificați înainte de a alege un program de formare am descris în cele 12 lucruri pe care le puteți verifica despre Centrul de Formare APSAP și în ghidul despre cursuri acreditate sau autorizate. Analizele semnate de Bogdan-Costin Fârșirotu sunt reunite pe pagina sa de autor, iar pentru date suplimentare din sondaj sau pentru interviuri folosiți pagina de contact.
Întrebări frecvente despre sondajul APSAP privind banii publici
Câți angajați au participat la sondajul APSAP și când au fost colectate răspunsurile?
Sondajul se bazează pe 2.169 de răspunsuri complete, colectate de Centrul de Formare APSAP între 19 martie 2026 și 28 mai 2026, de la angajați din sectorul public din România. Procentele provin direct din răspunsurile brute, fără ponderări sau extrapolări. Întrebările despre banii publici fac parte dintr-un chestionar mai amplu, din care au fost publicate deja seturile despre reforma instituțiilor și despre concursurile la stat. Dacă aveți nevoie de raportul complet, cu toate graficele, îl găsiți pe apsap.ro, în secțiunea de studii.
Care sunt principalele surse de risipă identificate de angajații statului?
Respondenții au putut alege maximum două variante, iar primele trei categorii sunt aproape la egalitate: contractele de consultanță sau serviciile externe cu valoare discutabilă (30,6%), menținerea unor structuri sau posturi fără utilitate clară (29,3%) și softurile sau platformele informatice slab concepute (28,8%). Urmează achizițiile de echipamente sau dotări cu utilitate redusă (22,7%), cheltuielile administrative disproporționate (21,8%) și proiectele de modernizare cu impact predominant de imagine (18,6%). Dacă lucrați într-o companie care livrează consultanță sau soluții IT pentru instituții, aceste procente arată cum sunt percepute serviciile dumneavoastră din interiorul beneficiarului.
Ce înseamnă că aproape 7 din 10 bugetari nu văd rezultate clare ale banilor publici cheltuiți?
Cifra reunește două categorii de răspunsuri. 42,7% dintre respondenți spun că au observat doar schimbări parțiale, sub nivelul așteptărilor, iar 23,3% nu văd niciun rezultat vizibil al fondurilor cheltuite sau atrase în ultimii ani. Împreună, cele două grupuri înseamnă 66% din totalul respondenților. Doar 30,1% confirmă rezultate concrete în propria instituție, precum sedii modernizate, dotări noi sau proceduri simplificate, iar 3,9% spun că există investiții, dar acestea avantajează inegal instituția. Când citiți un comunicat despre fonduri atrase, întrebarea utilă pentru dumneavoastră este ce s-a schimbat efectiv în activitatea instituției respective.
Cât de răspândite sunt achizițiile făcute doar pentru a justifica fondurile alocate?
La nivelul întregului sector public, 50,3% dintre respondenți consideră că fenomenul este prezent în mare măsură (37,4%) sau în foarte mare măsură (12,9%). Alți 38,1% spun că apare în mică măsură, iar 11,6% cred că nu există deloc. Când întrebarea se referă la propria instituție, răspunsurile sunt mai rezervate: 54,4% nu au observat achiziții făcute doar pentru bifarea indicatorilor de proiect, 22,2% le-au întâlnit rar, 17,5% ocazional și 5,9% frecvent. Diferența dintre cele două niveluri este una dintre constantele sondajului: percepția despre sistem este mai critică decât experiența raportată despre propriul loc de muncă, lucru pe care îl puteți verifica și în celelalte seturi de întrebări publicate.
Ce spun angajații statului despre beneficiile fondurilor europene?
46,9% dintre respondenți nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct din utilizarea fondurilor europene, iar 42% nu au observat beneficii personale concrete. 21,7% au identificat doar beneficii personale parțiale, pe care nu le resimt direct sau constant, și numai 11,8% declară că au beneficiat personal și direct, prin proiecte, burse sau finanțări. Veniturile fac diferența: în rândul celor care câștigă sub 5.000 de lei, 52,4% spun că nu au beneficiat profesional de fondurile europene, față de 36,5% dintre cei cu venituri de peste 9.000 de lei. Dacă dumneavoastră scrieți sau implementați proiecte cu finanțare europeană, acesta este publicul intern pe care trebuie să îl convingeți cu rezultate, nu cu rapoarte de progres.
Pot fi citate datele din acest sondaj?
Da. Datele și graficele pot fi preluate liber, cu menționarea sursei: Fundația Centrul de Formare APSAP. Vă rugăm să păstrați procentele exact așa cum apar în articol, împreună cu baza de calcul (2.169 de respondenți din sectorul public) și perioada de colectare, pentru ca cititorii dumneavoastră să poată verifica cifrele. Pentru interviuri, date suplimentare din chestionar sau tabele pe categorii de respondenți, redacțiile și companiile pot folosi pagina de contact a Centrului de Formare APSAP.
