Concursuri la stat: 54,7% dintre angajați cred că unele au rezultatul cunoscut dinainte
Peste jumătate dintre angajații din sectorul public cred că există concursuri la stat organizate doar formal, al căror rezultat este cunoscut dinainte. 54,7% dintre bugetarii intervievați de Centrul de Formare APSAP spun că astfel de situații apar uneori sau frecvent, în timp ce doar 26,6% afirmă categoric că nu există concursuri de acest tip.
Datele fac parte dintr-un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP pe 2.169 de angajați din sectorul public din România.
Dintre respondenți, 34,4% spun că se întâmplă „uneori” ca unele concursuri să fie organizate doar formal, cu rezultatul cunoscut dinainte, iar alți 20,3% afirmă că astfel de situații apar „frecvent”.
| Răspuns | Pondere |
|---|---|
| Da, uneori | 34,4% |
| Nu | 26,6% |
| Da, frecvent | 20,3% |
| Rar | 18,7% |
„Practic, aproape 55% din bugetari cred că cel puțin o parte din concursurile publice sunt teatru administrativ. Rezultatele indică astfel o problemă de încredere în sistemul de recrutare din administrația publică, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre angajații intervievați pun sub semnul întrebării corectitudinea cel puțin a unei părți dintre concursuri.”
Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP
Sunt angajații cu vechime mai sceptici?
Da. Percepția diferă în funcție de vechimea în sectorul public. Dintre angajații cu peste 25 de ani de experiență, 35,9% spun că întâlnesc „uneori” concursuri cu rezultat cunoscut dinainte, iar 22,7% afirmă că fenomenul apare frecvent.
În același timp, 29,9% dintre angajații cu mai puțin de patru ani vechime spun că nu există concursuri de fațadă, față de numai 23,8% dintre cei cu peste 25 de ani petrecuți în sistem.
| Vechime în sectorul public | Răspuns „Nu” |
|---|---|
| Sub 4 ani | 29,9% |
| Peste 25 de ani | 23,8% |
Datele sugerează că angajații care au avut o experiență mai îndelungată în administrație tind să privească mai critic mecanismele de recrutare.
Diferențe apar și în funcție de venit. Dintre bugetarii cu venituri nete de peste 9.000 de lei, 33,9% spun că nu au observat astfel de situații, comparativ cu 24,9% dintre cei care câștigă sub 5.000 de lei.
| Venit net | Răspuns „Nu” |
|---|---|
| Peste 9.000 de lei | 33,9% |
| Sub 5.000 de lei | 24,9% |
Câți bugetari resimt o formă de autocenzură la serviciu?
Două treimi. Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP arată și că problema recrutării este însoțită de o reticență importantă a angajaților de a vorbi deschis despre ceea ce se întâmplă în instituțiile în care lucrează.
21,7% dintre respondenți spun că angajații evită „în foarte mare măsură” să își exprime deschis opiniile de teama unor consecințe profesionale, iar alți 20% spun că acest lucru se întâmplă „în mare măsură”.
Alți 24,5% resimt această presiune „într-o anumită măsură”.
În total, 66,2% dintre bugetarii intervievați indică existența unei forme de autocenzură profesională. Doar 11,8% spun că o asemenea problemă nu există deloc.
| Angajații evită să spună deschis ce cred | Pondere |
|---|---|
| În foarte mare măsură | 21,7% |
| În mare măsură | 20,0% |
| Într-o anumită măsură | 24,5% |
| Deloc | 11,8% |
„Autocenzura profesională completează tabloul. O parte dintre bugetari spun că angajații evită «în foarte mare măsură» să spună deschis ce cred, de teama consecințelor profesionale, iar o altă parte spune «în mare măsură». Adunate cu cei care spun «într-o anumită măsură», rezultă că 66,2% din eșantion simte, la un nivel sau altul, o presiune reală asupra libertății de expresie la locul de muncă.”
Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Președinte, Centrul de Formare APSAP
S-a îmbunătățit administrația în ultimii cinci ani?
În ciuda neîncrederii privind recrutarea și a nivelului ridicat de autocenzură, percepția generală asupra evoluției administrației publice este mai degrabă pozitivă.
45,6% dintre bugetari cred că administrația publică s-a îmbunătățit ușor în ultimii cinci ani, iar 11,8% consideră că îmbunătățirea a fost semnificativă.
În total, 57,4% dintre respondenți văd o evoluție pozitivă. 28,4% consideră că situația a rămas aproximativ la fel, iar 14% percep o deteriorare.
| Evoluție percepută | Pondere |
|---|---|
| Îmbunătățire ușoară | 45,6% |
| Îmbunătățire semnificativă | 11,8% |
| Aproximativ la fel | 28,4% |
| Deteriorare | 14,0% |
Percepția este relativ apropiată între conducere și personalul de execuție: 46,6% dintre persoanele aflate în poziții de conducere și 45,5% dintre angajații de execuție spun că administrația s-a îmbunătățit ușor.
| Tipul funcției | „S-a îmbunătățit ușor” |
|---|---|
| Conducere | 46,6% |
| Execuție | 45,5% |
Ce au schimbat reorganizările din instituții?
Foarte puțin, spun angajații întrebați despre reorganizările concrete din propriile instituții.
35,3% spun că nu a existat nicio reorganizare reală, iar 37,5% afirmă că reorganizarea a fost neutră și nu a produs schimbări resimțite în activitatea de zi cu zi.
72,8% dintre respondenți spun fie că nu a existat o reorganizare reală, fie că aceasta nu a schimbat în mod vizibil activitatea instituției.
Doar 6,8% consideră că reorganizarea a avut un impact pozitiv și a făcut activitatea mai clară și mai eficientă.
În schimb, 20,4% afirmă că schimbările au făcut activitatea mai confuză și mai dificil de gestionat, de aproximativ trei ori mai mulți decât cei care văd un efect pozitiv.
| Efectul reorganizării | Pondere |
|---|---|
| Nicio reorganizare reală | 35,3% |
| Efect neutru | 37,5% |
| Efect negativ | 20,4% |
| Efect pozitiv | 6,8% |
Rezultatele indică o diferență între percepția generală de progres a administrației și experiența reformelor structurale din interiorul instituțiilor: angajații pot observa îmbunătățiri punctuale, fără ca acestea să fie asociate neapărat cu reorganizări sau schimbări instituționale majore.
În același studiu, doar 3% dintre respondenți au văzut concedieri reale în instituția lor.
Cum a fost realizat studiul?
Studiul Centrului de Formare APSAP a analizat răspunsurile a 2.169 de angajați din sectorul public din România, colectate în perioada 19 martie – 28 mai 2026.
Răspunsurile au fost strânse prin chestionar online. Respondenții sunt participanți la cursurile Centrului de Formare APSAP, deci rezultatele arată ce cred ei, nu ce cred toți angajații statului. Veniturile sunt nete.
Toate capitolele studiului sunt în raportul complet pe 2.169 de angajați.
Întrebări frecvente despre sondajul APSAP privind concursurile la stat
Câți angajați au participat la sondajul APSAP și când au fost colectate răspunsurile?
La sondaj au răspuns 2.169 de angajați din sectorul public din România. Răspunsurile au fost colectate între 19 martie și 28 mai 2026, prin chestionar online. Studiul a fost realizat de Centrul de Formare APSAP, iar respondenții sunt participanți la cursurile organizației. Rezultatele arată ce cred acești oameni, nu ce cred toți angajații statului.
Ce procent dintre respondenți crede că unele concursuri la stat sunt organizate doar formal?
54,7%. Dintre respondenți, 34,4% spun că se întâmplă uneori ca unele concursuri la stat să fie organizate doar formal, cu rezultatul cunoscut dinainte, iar 20,3% spun că se întâmplă frecvent. Alți 18,7% spun că se întâmplă rar. Doar 26,6% afirmă că nu există concursuri de acest tip.
Cum a fost calculat procentul de 66,2% privind autocenzura profesională?
Prin adunarea a trei răspunsuri. 21,7% dintre respondenți spun că angajații evită în foarte mare măsură să își spună deschis părerea, de teama unor consecințe profesionale. 20% spun că se întâmplă în mare măsură, iar 24,5% într-o anumită măsură. Împreună fac 66,2%. Doar 11,8% spun că problema nu există deloc.
Câți respondenți consideră că administrația publică s-a îmbunătățit?
57,4% dintre respondenți spun că administrația publică s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani: 45,6% văd o îmbunătățire ușoară, iar 11,8% una semnificativă. Pentru 28,4%, situația a rămas aproximativ la fel, iar 14% percep o deteriorare. Părerile sunt apropiate între persoanele din conducere și angajații de execuție.
Ce efect au avut reorganizările instituțiilor publice, potrivit sondajului?
Pentru cei mai mulți, niciunul. 35,3% spun că în instituția lor nu a existat nicio reorganizare reală, iar 37,5% spun că reorganizarea nu a schimbat nimic în activitatea de zi cu zi. Doar 6,8% văd un efect pozitiv. De trei ori mai mulți, 20,4%, spun că activitatea a devenit mai confuză și mai greu de gestionat.
Sondajul dovedește că unele concursuri au fost fraudate?
Nu. Sondajul arată ce cred angajații intervievați, nu ce s-a întâmplat la un concurs anume. Ca să se stabilească o neregulă la un concurs, trebuie verificate documentele și felul în care s-a desfășurat. Cifra de 54,7% arată că mai mult de jumătate dintre respondenți au îndoieli despre corectitudinea unei părți dintre concursuri.
Pot fi citate datele din acest sondaj?
Da. Puteți prelua și cita datele gratuit, dacă menționați sursa, Fundația Centrul de Formare APSAP, și puneți un link către acest articol. Celelalte capitole ale studiului, de la digitalizare la încrederea în instituții, le găsiți în raportul complet publicat pe apsap.ro.
Cine este Centrul de Formare APSAP?
Centrul de Formare APSAP organizează cursuri pentru persoane fizice, profesioniști, companii și organizații. Echipa lucrează din 2006, iar Fundația Centrul de Formare APSAP a fost înființată în 2014. Are peste 20 de ani de experiență, peste 250.000 de participanți, 27 de autorizări și nota 5/5 pe Google, din peste 15.500 de recenzii. Aproximativ 85% din activitate se adresează companiilor, organizațiilor și persoanelor fizice, iar circa 15% sectorului public.
Pentru cei care lucrează cu angajări, contracte de muncă și cercetări disciplinare există cursul Expert Legislația Muncii, predat de Daniel Năstase și Radu Răzvan Popescu. Despre angajarea pe merit puteți citi și interviul despre reforma resurselor umane din administrație.
Mai multe găsiți pe pagina Despre APSAP, în cele 12 lucruri de verificat înainte de a alege un curs, în ghidul despre cursuri acreditate sau autorizate, pe pagina de autor a lui Bogdan-Costin Fârșirotu și pe pagina de contact.
