Ce trebuie să poată demonstra o firmă când scrie «eco» în reclamă

O firmă care scrie „eco”, „verde” sau „natural” într-o reclamă trebuie să poată arăta, la cererea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, fie o performanță de mediu excelentă recunoscută (de exemplu eticheta ecologică a Uniunii Europene), fie specificarea clară, pe același suport, a aspectului la care se referă cuvântul, cu dovada lui. „Neutru climatic” nu intră în această logică: afirmația că un produs are impact neutru, redus sau pozitiv asupra mediului, bazată pe compensarea emisiilor, este interzisă ca atare, indiferent de dovezile pe care le aveți. Regulile se aplică din 27 septembrie 2026, prin modificările aduse Legii nr. 363/2007 de OUG nr. 18/2026, care transpune Directiva (UE) 2024/825. Termenul greenwashing nu apare în textul legii, dar patru practici care îl descriu au intrat pe lista practicilor comerciale înșelătoare, unde nu mai trebuie dovedit că un consumator a fost efectiv indus în eroare.

Ce s-a schimbat în Legea nr. 363/2007 și de când se aplică?

Din 27 septembrie 2026 se aplică modificările aduse Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților prin OUG nr. 18/2026, adoptată pe 19 martie 2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 26 martie 2026. Ordonanța transpune Directiva (UE) 2024/825, al cărei art. 4 cerea statelor membre să adopte normele până la 27 martie 2026 și să le aplice de la 27 septembrie 2026. România a respectat ambele termene.

Aceeași ordonanță a adus butonul de retragere din contractele online, aplicabil din 19 iunie 2026, tratat separat în analiza Centrului de Formare APSAP despre OUG nr. 18/2026 și funcția de retragere. Partea de mediu a rămas pentru al doilea val: definiții noi în art. 2, criterii noi în art. 6 și douăsprezece practici noi pe lista practicilor comerciale înșelătoare din anexa Legii nr. 363/2007, completată prin OUG nr. 18/2026. Patru descriu greenwashing-ul; celelalte opt privesc software-ul, durabilitatea, reparabilitatea și consumabilele.

Față de reglementarea anterioară, diferența stă în sarcina probei. Până acum, o reclamă „eco” putea fi sancționată numai pe regula generală a art. 6, după ce se arăta că mesajul induce în eroare consumatorul mediu. Pentru practicile de pe listă demonstrația nu mai e necesară. Propunerea europeană de Directivă privind afirmațiile ecologice (Green Claims), care ar fi mers mai departe împotriva greenwashing-ului, prin verificare prealabilă, nu a fost nici adoptată, nici retrasă formal: negocierile sunt suspendate din iunie 2025.

Ce înseamnă „afirmație legată de mediu” în noua formulare a legii?

O afirmație legată de mediu este orice mesaj sau reprezentare care nu este obligatorie prin lege și care afirmă sau sugerează că un produs, o marcă sau un comerciant are impact pozitiv sau nul asupra mediului, este mai puțin dăunător decât altele ori și-a îmbunătățit impactul. Intră aici textul, dar și imaginea: o frunză lângă logo, un hashtag #zerowaste sub o postare. Definiția preia aproape literal versiunea română a Directivei (UE) 2024/825.

Afirmația generică legată de mediu este subcategoria care contează pentru greenwashing: o afirmație legată de mediu, scrisă sau rostită, care nu face parte dintr-o etichetă de durabilitate și a cărei specificare nu este dată în termeni clari și vizibili pe același suport. „Eco”, „verde”, „ecologic”, „prietenos cu mediul” sunt chiar exemplele din considerentul 9 al directivei. Același cuvânt încetează să fie generic când, pe aceeași pagină sau în aceeași postare, scrie exact la ce se referă.

Eticheta de durabilitate este orice marcă de încredere voluntară, marcă de calitate sau echivalent al acestora, publică sau privată. Performanța de mediu excelentă recunoscută înseamnă performanța conformă cu Regulamentul (CE) nr. 66/2010 privind eticheta ecologică a Uniunii Europene sau cu scheme de tip ISO 14024 recunoscute oficial. Ea este singura cale prin care un cuvânt generic rămâne permis fără specificare.

Care sunt cele patru practici de greenwashing considerate automat înșelătoare?

Patru practici legate de mediu sunt, din 27 septembrie 2026, înșelătoare în orice împrejurare, fără ca ANPC să mai analizeze efectul asupra consumatorului. Le descriu după conținut, cu trimitere la lista practicilor comerciale înșelătoare din anexa Legii nr. 363/2007, completată prin OUG nr. 18/2026. În anexa I a Directivei 2005/29/CE, modificată prin Directiva (UE) 2024/825, ele sunt punctele 2a, 4a, 4b și 4c, în ordinea de mai jos.

• Afișarea unei etichete de durabilitate care nu se bazează pe un sistem de certificare și nu este stabilită de o autoritate publică. Sigla desenată de propriul departament de design intră aici.
• Formularea unei afirmații generice legate de mediu pentru care comerciantul nu poate demonstra o performanță de mediu excelentă recunoscută, relevantă pentru afirmația făcută.
• Formularea unei afirmații legate de mediu cu privire la întregul produs sau la întreaga activitate a comerciantului, când ea privește un singur aspect al produsului sau o singură activitate a firmei.
• Afirmarea, pe baza compensării emisiilor de gaze cu efect de seră, că un produs are impact neutru, redus sau pozitiv asupra mediului. Compensarea poate fi reală, afirmația de neutralitate rămâne interzisă.

La acestea se adaugă un criteriu nou în art. 6 din Legea nr. 363/2007: o afirmație legată de mediu despre performanța viitoare („zero emisii nete până în 2035”) este înșelătoare dacă nu are angajamente clare, un plan de punere în aplicare detaliat, cu obiective măsurabile și termene, și verificarea periodică a planului de către un terț independent. Promisiunea pe termen lung nu este interzisă; promisiunea fără plan și fără verificator, da.

Ce dovadă poate susține fiecare formulare din reclamă?

Dovada depinde de tipul afirmației, iar cea mai simplă apărare la o acuzație de greenwashing este să înlocuiți cuvântul generic cu faptul concret din dosar. Tabelul pune față în față formulări des întâlnite, ce trebuie demonstrat și varianta care rezistă unui control.

Formulările din coloana a treia sunt ilustrative; fiecare trebuie acoperită de documentul firmei. Ele spun ce aspect, în ce proporție și pe ce bază, iar specificarea stă pe același suport cu afirmația, nu „pe site, la secțiunea sustenabilitate”.

Este orice cuvânt ecologic interzis din 27 septembrie 2026?

Nu. Legea nu interzice cuvintele „eco”, „verde” sau „natural”, ci folosirea lor fără acoperire. Un producător care deține eticheta ecologică a Uniunii Europene pentru un detergent poate scrie „ecologic” pe el, pentru că are performanța de mediu excelentă recunoscută cerută de lege. Un magazin online care scrie „carton 100% reciclat, certificat FSC Recycled” face o afirmație specificată, nu generică, și trebuie doar să aibă certificatul la dosar.

„Natural” merită o privire separată, pentru că de cele mai multe ori nu este o afirmație legată de mediu, ci una despre compoziție, supusă regulii generale a art. 6. „Ingrediente naturale” pe un produs cu o cincime ingrediente vegetale și restul sintetice induce în eroare chiar dacă nu figurează pe lista neagră. Greenwashing-ul se sancționează deci pe două căi: cele patru practici automate și regula generală pentru rest.

Social media nu are un regim mai blând la greenwashing. O postare sponsorizată, un story, clipul unui influencer plătit de firmă sunt comunicări comerciale, iar afirmația legată de mediu de acolo se judecă la fel ca pe ambalaj. Despre celelalte capcane de pe rețele, de la recenzii false la conținut generat cu AI, Centrul de Formare APSAP a publicat o analiză a practicilor înșelătoare din social media în 2026.

Ce amendă riscă o firmă pentru greenwashing?

Pentru greenwashing se aplică amenda pentru practicile comerciale înșelătoare: de la 5.000 lei la 100.000 lei, potrivit art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 363/2007. Art. 17 alin. (2) etajează suma după mărimea comerciantului: 5.000-15.000 lei pentru firmele cu până la 9 salariați și cifră de afaceri de până la 2 milioane de euro, 6.000-50.000 lei pentru 10-49 de salariați, 7.000-100.000 lei pentru cele mai mari. OUG nr. 18/2026 nu a creat un regim sancționator distinct pentru afirmațiile de mediu. Tot Legea nr. 363/2007 încadrează ca acțiune înșelătoare și prețul din reclamă care nu se regăsește la plată, caz analizat în articolul despre prețul din reclamă și prețul de la checkout.

Sumele de „5.000-15.000 lei” care au circulat în presă odată cu ordonanța privesc altceva: obligațiile din OUG nr. 34/2014, în primul rând butonul de retragere din contractele online. Că prima treaptă din art. 17 are valori apropiate este o coincidență, nu același temei. O firmă cu 60 de salariați sancționată pentru greenwashing nu se oprește la 15.000 lei.

Peste amenda de bază vin agravantele din OUG nr. 58/2022, aplicabile din 28 mai 2022: încălcările repetate, constatate prin două acțiuni distincte, se sancționează cu 5.000-200.000 lei; minimul și maximul se dublează când practica a afectat peste 100 de consumatori; pentru încălcările transfrontaliere sancționate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/2394, amenda ajunge la 0,1%-4% din cifra de afaceri anuală din România. ANPC poate dispune și încetarea practicii.

Ce verifică departamentul de marketing înainte să publice o reclamă?

Verificarea se face pe fiecare material, înainte de publicare, și lasă un dosar. Lista acoperă ce ar urmări un inspector ANPC la un control pe greenwashing.

• Inventariați fiecare cuvânt, simbol sau element vizual cu sens de mediu: text, hashtag, frunză, glob, fundal verde.
• Pentru fiecare, scrieți pe același suport (aceeași postare, același ambalaj) la ce aspect se referă, în ce proporție și pe ce perioadă.
• Atașați dovada: certificat, raport de audit, fișă tehnică, analiză de laborator. Declarația nesemnată a furnizorului nu ține loc de dovadă.
• Pentru orice siglă sau etichetă de durabilitate, verificați cine o emite: un sistem de certificare cu terț independent, o autoritate publică sau propriul departament de design.
• Eliminați „neutru climatic”, „CO2 neutru” și orice impact neutru, redus sau pozitiv bazat pe compensarea emisiilor.
• Pentru promisiunile de viitor, cereți planul detaliat și numele terțului care îl verifică; fără ele, nu se publică.
• Întrebați dacă afirmația privește întregul produs sau întreaga firmă, când dovada acoperă doar ambalajul.
• Aplicați aceeași verificare influencerilor și agențiilor: textul publicat de ei în numele firmei este afirmația firmei.
• Păstrați dosarul cât timp materialul rămâne online; ANPC poate cere dovezile la un control declanșat de reclamația unui concurent.

Unde învățați să construiți mesaje de marketing care rezistă la verificare?

Cursul Marketing Digital și Specialist Social Media de la Centrul de Formare APSAP pornește de la strategia de conținut și creșterea organică pe Facebook, Instagram, TikTok, YouTube și LinkedIn, iar mesajele despre mediu intră în construcția conținutului: ce promiteți, cu ce dovadă, în ce formulare. Lectorii sunt Mirela Secan, cu 15 ani în marketing și 25 în mass-media, și Oana Vlad, fondatoarea departamentului SEO al eMAG. Certificatul de absolvire este autorizat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației și Cercetării, recunoscut național și apostilabil pentru utilizarea în străinătate. Pentru paginile de produs în care aceleași afirmații ajung în Google și în răspunsurile asistenților AI, urmează cursul Specialist SEO și GEO.

De ce scrie Centrul de Formare APSAP despre greenwashing?

Pentru că aproximativ 85% din activitatea Centrului de Formare APSAP este cu companii, organizații și persoane fizice, iar circa 15% cu sectorul public, analizele legislative de pe site, semnate de fondatorul Centrului de Formare APSAP, Bogdan-Costin Fârșirotu, sau de membri ai echipei, printre care autoarea acestui articol, sunt scrise din unghiul firmei care se conformează. Fundația, înființată în 2014 pe experiența unei echipe active din 2006 (peste 20 de ani de experiență), are 27 de autorizări și recunoașteri, peste 250.000 de participanți și peste 15.500 de recenzii Google cu media 5 stele.

Platforma proprie de e-learning are peste 500 de ore de lecții în 26 de programe. Ce înseamnă cifrele pentru participant am explicat în pagina despre motivele pentru care firmele aleg Centrul de Formare APSAP, iar diferența dintre un certificat autorizat și unul de participare, în ghidul cursurilor acreditate sau autorizate. Alte informații sunt pe pagina de prezentare a Centrului de Formare APSAP, iar întrebările ajung prin formularul de contact.

Întrebări frecvente despre greenwashing

Pot scrie „eco” pe un produs dacă am un certificat de la furnizor?

Depinde de ce atestă certificatul. Dacă furnizorul dumneavoastră deține eticheta ecologică a Uniunii Europene sau o etichetă dintr-o schemă ISO 14024 recunoscută oficial pentru acel produs, aveți performanța de mediu excelentă recunoscută pe care o cere legea și „eco” poate rămâne. Dacă certificatul privește un singur aspect, de exemplu materialul reciclat din ambalaj, scrieți acel aspect pe același suport, cu procentul și numele schemei, și renunțați la cuvântul generic. Un certificat emis chiar de furnizor, fără sistem de certificare în spate, nu acoperă nimic.

„Neutru climatic” este interzis chiar dacă am cumpărat certificate de compensare?

Da. Afirmația că un produs are impact neutru, redus sau pozitiv asupra mediului, bazată pe compensarea emisiilor de gaze cu efect de seră, este pe lista practicilor comerciale înșelătoare din 27 septembrie 2026, indiferent de calitatea proiectelor de compensare. Puteți comunica în schimb reducerile reale de emisii din propria activitate, cu cifre, perioadă de referință și raportul care le confirmă. Dacă vreți să spuneți că ați finanțat proiecte de compensare, spuneți exact asta, fără să trageți concluzia că produsul dumneavoastră a devenit neutru.

Regulile de greenwashing se aplică și postărilor din social media și influencerilor?

Da, fără excepție pentru canal. O postare, un story sau un clip plătit de firma dumneavoastră este comunicare comercială, iar afirmația legată de mediu din el se analizează după aceleași criterii ca pe ambalaj sau într-un spot. Specificarea trebuie să fie în aceeași postare, în termeni clari și vizibili, nu într-un link către o pagină de sustenabilitate. Textul publicat de influencer în baza contractului cu dumneavoastră este afirmația firmei, așa că verificarea lui intră în procedura internă dinaintea publicării.

Cine controlează greenwashing-ul în România și ce amendă pot primi?

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor constată și sancționează practicile înșelătoare din Legea nr. 363/2007, inclusiv cele patru practici de mediu adăugate prin OUG nr. 18/2026. Amenda pentru practici înșelătoare este de la 5.000 la 100.000 de lei, etajată după mărimea firmei dumneavoastră, iar OUG nr. 58/2022 a adăugat sancțiuni mai mari pentru încălcări repetate, pentru practici care afectează peste 100 de consumatori și pentru cazurile transfrontaliere, până la 4% din cifra de afaceri. ANPC poate dispune și încetarea practicii, fără să dovedească un consumator concret indus în eroare.

Promisiunea „zero emisii nete până în 2035” mai este permisă?

Este permisă cu trei condiții, prevăzute în art. 6 din Legea nr. 363/2007 după modificarea prin OUG nr. 18/2026: angajamente clare, obiective și verificabile; un plan de punere în aplicare detaliat, cu obiective măsurabile și termene; verificarea periodică a planului de către un terț independent, cu rezultatele puse la dispoziția consumatorilor. O promisiune publicată fără plan, sau cu un plan pe care nimeni din afara firmei nu îl verifică, este considerată înșelătoare chiar dacă intenția dumneavoastră este reală.